Muzeul Banatului, executat silit de un cercetător care a câștigat toate procesele după ce a fost dat afară

Război fără sfârșit la Muzeul Banatului din Timișoara unde unul dintre cei mai titrați cercetători se luptă să fie repus pe postul de pe care a fost dat afară ilegal de conducerea muzeului, după cum a stabilit instanța. Totul a început cu trei ani în urmă, când arheologul Florin Draşovean, încadrat pe post de cercetător ştiinţific gradul I la Muzeul Naţional al Banatului, a intrat în dizgraţia actualului manager al instituţiei, Claudiu Ilaş, care i-a reproşat că ar fi adus la cunoştinţa opiniei publice starea de degradare în care a ajuns castelul Huniade şi din cauza neglijenţei conducerii muzeului, iar un control al Direcţiei de Cultură Timiş, care s-a autosesizat, a confirmat distrugerile care au avut loc în clădire şi numeroase alte deficienţe, soldate, printre altele, cu amenzi .

Şicane, sancţiuni şi concediere abuzivă

Claudiu Ilaş a găsit de cuviinţă să-şi exercite autoritatea declanşând o serie de persecuţii – Florin Draşovean a fost exclus din consiliul ştiinţific al muzeului, a fost determinat să demisioneze din colegiul de redacţie al revistei „Analele Banatului”, care şi-a câştigat un mare prestigiu cât timp el a ocupat funcţia de  redactor şef, evaluarea profesională pe anul 2016 s-a făcut de o manieră părtinitoare, menită să nu-i acorde calificativul meritat. La toate acestea s-a adăugat blocarea unei iniţiative profesionale a lui Florin Draşovean care a fost sancţionată cu avertisment, deşi măsura luată de Ilaş era în detrimentul prestigiului şi intereselor instituţiei. Mai exact, în anul 2017, la invitaţia oficială a profesorului Wolfram Schier, directorul Institutului de Arheologie Preistorică, arheologul timişorean a plecat la Berlin, pentru a finaliza concluziile unuia din volumele monografice ale cercetărilor româno-germane de la Uivar, o aşezare deosebit de importantă pentru studierea neoliticului din această parte a Europei. În urma demersurilor făcute de Florin Draşovean, şi în bună măsură datorită prestigiului său ştiinţific, săpăturile din acest sit s-au desfăşurat vreme de un deceniu în colaborare cu specialiştii germani, interesaţi să cerceteze, în parteneriat cu Florin Draşovean, vechea aşezare. Draşovean înaintase mai multe cereri conducerii muzeului în vederea deplasării la Berlin, dar toate au rămas fără răspuns. Convins că acestea aveau să fie aprobate în conformitate cu planul de activitate al muzeului, cercetătorul timişorean a plecat, pentru a se achita de obligaţiile asumate faţă de partenerul german, dar imediat după întoarcerea în ţară, a fost convocat la secretariatul instituţiei, pentru a i se înmâna documentele prin care i se aducea la cunoştinţă că toate cererile sale au fost respinse. Ilaş a considerat că a părăsit locul de muncă în afara atribuţiilor de serviciu, „fără acceptul şefului ierarhic superior sau a managerului instituţiei”, ceea ce, în optica sa, constituia o abatere disciplinară care trebuia sancţionată.

După ce, sub diverse pretexte, performanţele sale profesionale au fost evaluate în mod necorespunzător şi a fost sancţionat disciplinar, după numai o lună, i s-a aplicat încă o sancţiune disciplinară şi, într-un final, Ilaş a mers cu hărţuirea până la desfacerea abuzivă a contractului de muncă, pe motiv că Draşovean nu şi-ar fi îndeplinit unele sarcini de serviciu. Această măsură extremă a fost luată după 34 de ani de carieră ştiinţifică, în care Florin Draşovean s-a remarcat prin cercetări arheologice de anvergură, mai ales pentru epoca neolitică, şi prin colaborări internaţionale şi studii ştiinţifice cu impact european, care au impus această zonă în atenţia unor cercetători străini de mare prestigiu.

Imediat după concediere, comunitatea ştiinţifică a reacţionat la acest abuz printr-o scrisoare de protest semnată de peste 200 de arheologi, cercetători, profesori universitari, directori de muzee şi institute de cercetare din Austria, Canada, Croaţia, Franţa, Israel, Germania, Grecia, Marea Britanie, Olanda, România, Serbia, SUA şi Ungaria .

Muzeul a pierdut toate procesele

A urmat un an de procese, iar instanţele de judecată au decis că toate măsurile luate de conducerea muzeului împotriva lui Florin Draşovean sunt nelegale şi au dispus refacerea fişei de evaluare profesională pe anul 2016, anularea tuturor deciziilor de sancţionare şi, printr-o sentinţă cu titlu executoriu, reîncadrarea lui Florin Draşovean, precum şi plata salariilor şi a celorlalte drepturi băneşti .

Pentru ducerea lor la îndeplinire de către muzeu, Florin Draşovean a solicitat încă din data de 17 aprilie, când trecuse deja o lună de la pronunţarea sentinţei prin care se dispunea reîncadrarea sa, punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti pe cale amiabilă, urmând ca instituţia să comunice data la care arheologul timişorean ar urma să se prezinte pentru reintegrarea sa în funcţie şi reluarea activităţii. Totodată se solicita plata cheltuielilor de judecată şi plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 26 martie 2018, când i-a fost desfăcut contractul de muncă, până la punerea efectivă în executare a hotărârii, aşa cum a dispus instanţa de judecată prin sentinţa executorie. El a solicitat ca reintegrarea şi plata sumelor indicate să se realizeze de urgenţă, pentru a nu fi nevoit să recurgă la  executarea silită a instituţiei, care ar presupune şi alte cheltuieli din partea acesteia, şi pentru a nu formula o plângere penală motivată de refuzul conducerii de a pune în aplicare hotărârile judecătoreşti.

Conducerea muzeului tergiversează aplicarea hotărârilor judecătoreşti

Muzeul, reprezentat de directorul acestuia, Claudiu Ilaş,  a tergiversat îndeplinirea obligaţiilor impuse de instanţă privind cheltuielile de judecată şi a pretextat că „alocarea sumelor rezultate din sentinţe irevocabile se face de către ordonatorul principal de credite” – respectiv consiliul judeţean, urmând ca muzeul să solicite fondurile necesare. El a invocat un text de lege privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice stabilite prin titluri executorii, care prevede „acordarea termenului de graţie de şase luni pentru obţinerea fondurilor bugetare”, ignorând însă că acest termen curge din luna noiembrie 2018, data pronunţării în primă instanţă a unei sentinţe executorii. Cum conducerea muzeului „a uitat” să se conformeze, în 3 iunie, după împlinirea a şase luni de la sentinţele definitive pentru obligaţiile de plată şi a mai mult de 30 de zile de la comunicarea sentinţei prin care se dispune reangajarea lui Florin Draşovean, acesta a depus o nouă adresă, prin care solicită din nou radierea sancţiunilor abuzive şi nelegale şi reîncadrarea pe funcţia deţinută anterior desfacerii contractului de muncă. Prin sentinţa pronunţată în 15 martie 2019, decizia de desfacere a contractului de muncă a fost anulată iar instanţa a dispus repunerea părţilor „în situaţia anterioară emiterii acesteia”, respectiv reîncadrarea lui Florin Draşovean pe postul de cercetător ştiinţific gradul I.

Claudiu Ilaş a încercat o nouă eschivă şi, abia în 18 iunie, l-a înştiinţat pe Florin Draşovean că ar urma să se încheie un nou contract individual de muncă. Deşi a fost atenţionat că un nou contract e ilegal, întrucât nu ar respecta hotărârea instanţei, care a dispus reactivarea  contractului individual de muncă existent înainte de concediere, la data stabilită pentru întrevedere, conducerea muzeului a prezentat un act adiţional prin care postul de cercetător ştiinţific ocupat de Florin Draşovean anterior concedierii a fost modificat într-unul de muzeograf I A, ceea ce implică şi o diminuare a salariului. Mai mult, conform acestui act, ar fi urmat să-şi desfăşoare activitatea „la Biroul Tehnic şi Administrativ” de la Bastionul Theresia. Florin Draşovean a refuzat să semneze actul adiţional şi a cerut conducerii muzeului, printr-o notificare cu caracter ultimativ, ca în termen de trei zile să pună „integral şi întocmai în executare dispoziţiile sentinţei”, şi anume repunerea pe funcţia de cercetător ştiinţific I şi pe postul de cercetător în arheologie în cadul secţiei de arheologie.

Pagubă la bugetul public

Deoacamdată, muzeul a achitat o sumă de 12.000 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în mai multe procese, şi trebuie să mai achite din bani publici, cu titlu de despăgubiri, o sumă egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care muzeograful ar fi beneficiat, începând cu data de 26 martie 2018 şi până la data reintegrării efective, suma ridicându-se la aproape 100.000 de lei. Preşedintele CJT, Călin Dobra, instituţie în subordinea căreia funcţionează muzeul, a declarat, pentru PRESSALERT.ro: „Muzeul este o instituţie cu personalitate juridică şi îi revine responsabilitatea punerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti. Directorul muzeului mi-a spus că salariile şi celelate drepturi băneşti  trebuie  plătite după ce sentinţa rămâne definitivă, dar dacă nu este aşa şi directorul nu se conformează, domnul Draşovean are dreptul să facă tot ceea ce crede de cuviinţă pentru respectarea sentinţei”.

Am încercat să obţină un punct de vedere şi de la Claudiu Ilaş, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la solicitările transmise prin SMS sau prin poşta electronică. Cum Ilaş nu a dat curs nici notei ultimative înaintate de Florin Draşovean, s-a declanşat procedura de executare silită, iar un expert care va însoţi executorul judecătoresc va calcula sumele pe care muzeul i le datorează lui Florin Draşovean. Conform art. 287 C.P., neexecutarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat şi plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată constituie faptă penală. In cazul în care conducerea muzeului va refuza să se conformeze, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, se pune în mişcare acţiunea penală iar pedeapsa se poate solda cu amendă sau cu închisoare de la trei luni la doi ani.