„Cele mai frumoase trotuare din România”, construite fără autorizație la Timișoara, au...

„Cele mai frumoase trotuare din România”, construite fără autorizație la Timișoara, au „strămoși” în alte orașe FOTO

2
DISTRIBUIȚI
Trotuar Constanța

„În zona centrală se lucrează la trotuare și, din ce în ce mai clar e cât de frumos o să arate toată această zonă, când trotuarele vor fi finalizate, vom avea și cele mai frumoase trotuare din România. Asigur lucrul acesta”, declara cu mândrie primarul săptămâna trecută, încredințându-și concitadinii că vor putea admira „trotuarele frumoase” atunci când vor putea ieși din casă după starea de urgență. Aceste trotuare sunt însă departe de a fi unice în țară.

Lucrările se desfășoară acum în zone arhitecturale protejate din Timișoara, deși primăria nu are autorizație de construire și nu a obținut avizul Direcției Județene de Cultură Timiș. Aceasta a cerut sistarea lucrărilor și a depus o plângere penală pentru nerespectarea legislației în vigoare dar primarul nesocotește orice măsură și continuă nestingherit să-și pună în aplicare fanteziile nechibzuite și de prost-gust.

Un nou protest al arhitecților

„Având în vedere continuarea lucrărilor de înlocuire a finisajelor trotuarelor din zona centrală, lipsa de răspuns din partea reprezentanților primăriei la sesizările venite din partea asociațiilor profesionale, a Direcției Județene pentru Cultură Timiș și a numeroase articole media, Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș, reiterează ideea intervențiilor neadecvate și a încălcării prevederilor legale privitoare la intervențiile în zona centrală”, a transmis OAR, arătând că zona delimitată de Piața Victoriei – piețele Iancu de Hunedoara și I.C. Brătianu, străzile Carol Telbisz,  Gh. Dima, Sf. Ioan și Oituz formează situl urban Cartierul Cetate – monument de importanță națională – iar străzile adiacente sitului fac parte din zona de protecție a acestuia și se supun aceluiași regim de protecție ca monumentul.

Arhitecții au constatat că cele mai multe lucrări au loc în zona sitului și consideră că acestea trebuie să se supună unor condiții speciale de autorizare. Primăria nu a prezentat până acum public o autorizație de construire, însoțită de un aviz de specialitate al direcției de cultură, care i-ar permite să execute aceste lucrări în mod legal, nu a prezentat nici un proiect tehnic asumat de un proiectant specialist prin semnătură, care trebuie să stea la baza oricărei lucrări de construcție, mai ales în cazul celor făcute pe bani publici, iar  materialele folosite nu sunt conforme cu standardele de calitate pentru zonele protejate, așa cum prevede Planul Urbanistic General și Regulamentul de Urbanism – arată arhitecții, lansând din nou o invitație la dialog, pentru a se găsi o soluție corectă, cu respectarea prevederilor legale.

Primăria nesocotește reglementări clare

Pe lângă prevederile legale menționate anterior care nu au fost respectate, arhitecții au adăugat că Planul Urbanistic General are reglementări clare pentru trotuare, iar regulamentul de urbanism „Cartier Cetate Timișoara”, aprobat prin HCL 52/23.02.1999 precizează că finisajele pentru trotuare vor fi din piatră naturală cu texturi antiderapante, bordurile vor fi executate din piatră roșie, conform cu cele tradiționale, iar pentru îmbrăcămintea trotuarului se va folosi bazaltul.

Și legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede că „intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii și Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerlui Culturii și Cultelor și a celorlalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare”.

Modelul Mazăre – Făgădău

Trotuarele pe care Nicolae Robu le găsește „superbe”, nu reprezintă „prima experiență de folosire a unor plăci mari” din țară, așa cum s-a lăudat primarul. Plăci similare s-au montat la Constanța, în primăvara anului 2016, pe bulevardul Tomis, dar nu a fost afectată zona istorică a orașului. Radu Mazăre a fost cel care a inițiat acolo proiectul „trotuarelor pixelizate”, după ideea arhitectului Victor Plăcintă, care imaginase un design „după o anumită logică”, din plăci mai deschise la culoare către clădiri și mai închise către șosea, dar lucrările au fost începute în primăvara anului 2016 de viceprimarul Decebal Făgădău, la vremea respectivă primar interimar după demisia lui Radu Mazăre, chiar înaintea campaniei pentru alegerile locale. Pavelele au fost așezate după un model aleatoriu și au fost comparate cu un peisaj din „Minecraft”, un joc pe calculator îndrăgit de tineri.

Trotuar Constanța

Trotuarele cu pricina au generat la vremea respectivă numeroase controverse, pe motiv că nu se potrivesc cu absolut nimic din zonă, unde mai există și câteva clădiri din perioada interbelică, că lucrările s-au făcut în grabă și de mântuială, cu muncitori nepricepuți și materiale de proastă calitate, pe banii contribuabililor, și au fost considerate „o bătaie de joc maximă” din partea autorităților, pentru a contribui la succesul în alegeri.


Arhitectul Adrian Grigorescu, voluntar la Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România, a întocmit, la vremea respectivă, un raport de analiză, comparând bunele practici în domenii, și a reproșat primăriei lipsa de transparență, deoarece a ignorat consultarea publică, lipsa specialiștilor în faza de proiectare și execuție, necunoașterea principiilor moderne de amenajare a orașelor și a spațiilor publice și lipsa unei viziuni generale, toate acestea ducând la eșecul unui proiect urban.

Există însă și orașe precum Piatra-Neamț, Botoșani sau Râmnicu-Vâlcea în care edilii au dat dovadă de bun-gust, chiar dacă au folosit pavaje colorate, și au reușit să amenajeze trotuare care nu agresează privirile trecătorilor.

Sub conducerea lui Nicolae Robu, Timișoara continuă însă să fie un caz special, în care un ordin de sistare a lucrărilor, bazat pe argumente de legalitate, nu este respectat, pentru a se pune în practică un nou capriciu al primarului. Ignorarea unui asemenea ordin este un caz aproape fără precedent, cu care direcția s-a mai confruntat doar de vreo două ori, în cazul unor lucrări făcute de familii din vestitele clanuri țigănești ale Timișoarei. Edilul-șef insistă, însă, că lucrările se desfășoară în legalitate și că „alţii, aşa cum au făcut întotdeauna, de fapt, probabil mânaţi în luptă de interese încearcă să ne oprească”.

Surse foto: gazetadenavodari.to, ctnews.ro

2 COMENTARII

  1. Nu sunt fan Robu,din contra,dar lasati-l sa faca totusi. Nicaieri in lumea civilizata nu mai vezi trotuare din asfalt. Daca iarasi stam dupa fel de fel de autorizatii,mai trec vreo 10 ani fara sa se faca nimic

  2. Da, dar peste tot în lumea civilizată, mai ales în zonele istorice ale orașelor trotoarele se fac din plăci de piatră groasă, naturală, nu din pavele de ciment colorate în mai multe nuanțe. Că doar nu sunt trotuare din parcuri pentru copii. Trotuarele istorice trebuie să aibă un anumit staif, o prestanță, nu să fie sorcovă.

Dă-i un răspuns lui Radu Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.