Cele mai importante șantiere arheologice din vestul țării. „Troia României”, așezarea veche...

Cele mai importante șantiere arheologice din vestul țării. „Troia României”, așezarea veche de mii de ani, de trei ori mai mare decât cetatea din poemele lui Homer FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-160349494">

Mai multe șantiere arheologice de pe teritoriul României au primit în acest an fonduri pentru continuarea săpăturilor, printre care și trei dintre cele mai importante vestigii din vestul țării: complexul cetăților dacice din Munții Orăștiei, situl arheologic de la Micia și șantierul arheologic de la Cetatea Veche Sântana. Noile descoperiri pot scoate la lumină alte vestigii de valoare, de interes pentru turiștii pasionați de antichități și de reconstituirea unor așezări vechi de mii de ani.

„Troia” României

„Cetatea Veche” de lângă orașul arădean Sântana este una din cele mai reprezentative cetăți fortificate de pământ din epoca târzie a bronzului, cu o vechime de aproape trei milenii și jumătate. A fost supranumită de arheologi „Troia României”, deoarece la începutul existenței sale, a fost contemporană cu legendara cetate de pe coasta Asiei Mici, din epoca miceniană. Obiectele de tezaur descoperite aici indică și ele un centru de putere și o lume asemănătoare cu cea descrisă de Homer în poemele sale. Cetatea de la Sântana, care, în ultima sa fază de existență se întindea pe o suprafață de peste 130 de hectare, era însă de aproximativ trei ori mai mare decât Troia poemelor homerice și totodată una din cele mai mari din răsăritul Europei.

Situl a fost remarcat încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, dar cercetări sistematice au început abia în a doua jumătate a secolului trecut, când au apărut și indicii pentru datarea cetății. Cercetările au fost reluate în ultimul deceniu, într-o manieră interdisciplinară, și se desfășoară în colaborare cu arheologi germani din Frankfurt. Cu ajutorul măsurătorilor magnetomertrice s-a stabilit conturul cetății și s-au identificat fortificații de-a dreptul spectaculoase, precum și conturul unui palat sau templu în interiorul fortificației. Cercetările au dus la identificarea a trei incinte înconjurate de un val de pământ și a unor urme care indică incendierea cetății, precum și la descoperirea mai multor artefacte. Arheologii doresc ca după terminarea cercetărilor să realizeze aici un important obiectiv turistic, prin punerea în valoare a celor mai importante descoperiri și reconstituirea parțială a unui fragment de fortificație.

Noi descoperiri în zona sacră a Sarmizegetusei Regia

Și a Sarmizgetusa Regia, cercetările din ultimii ani au scos la suprafață în zona sacră  un edificiu de cult monumental, cu nu mai puțin de 60 de baze de calcar dispuse pe cinci șiruri a câte douăsprezece rânduri, un drum ceremonial pavat cu dale de calcar, gresie și andezit iar în acest an, încă un edificiu, mai vechi, care a fost distrus de un incendiu, toate fiind considerate de arheologi descoperiri de o mare importanță pentru descifrarea enigmelor din zona sacră a vechii capitale dacice.

Pentru situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia s-a semnat și un contract de finanțare nerambursabilă a proiectului „Capitala Daciei – muzeu viu al patrimoniului cultural european”, care va beneficia de granturi norvegiene în valoare de aproxiativ două milioane de euro și de încă un milion din partea autorităților județene. Proiectul vizează lucrări de restaurare, promovarea unor tradiții meșteșugărești și a unor obiceiuri populare din zonă, restaurarea unui zid al cetății și transformarea incintei militare într-un muzeu viu, precum și continuarea cercetărilor arheologice, scopul fiind ca în viitor, numărul turiștilor să crească simțitor.

O „plimbare” prin așezarea romană de la Micia

Noi descoperiri s-au făcut și în centrul vechii așezări romane de la Micia, care s-a ridicat în jurul unui castru puternic, în care fuseseră cantonate legiuni importante și mai multe trupe auxiliare. Așezarea avea mai multe temple și construcții publice, străzi pavate, iar inscripțiile descoperite și numeroasele piese de tip terra sigillata (ceramica de lux romană), obiectele de sticlă și bronz, stele funerare pe care sunt imortalizate tulburătoare povești de iubire, inscripțiile care arată o intensă viață economică și religioasă, permit imaginației să reconstituie viața așezării romane.

În acest an a fost descoperit un edificiu sacru de mari dimensiuni din vremea dinastiei Severilor, așa cum indică inscripțiile găsite, care a fost ridicat din ziduri masive de piatră legată cu mortar și pavat în interior, dar distrus probabil în vremea migrațiilor. Arheologii presupun că templul ar fi putut fi un posibil un lăcaș de cult al lui Jupiter Dolichenus, care avea în epocă mulți adepți la Micia. Printre artefactele descoperite se află și un fragment de „terra sigillata”, provenit dintr-un atelier din Galia Centrală, așa cum arată decorul, și mai multe opaițe, produse, cel mai probabil, într-un atelier local. După numărul mare al acestora și cel al monedelor descoperite, Micia a fost, cel mai probabil, un important centru comercial, care a atins perioada sa de glorie în vremea împăratului Septimius Severus.

S-au găsit, de asemenea, și urme de locuire postromane, din „mileniul întunecat”. Așezarea romană, aflată nu departe de Deva, e destul de bine păstrată, dar deși e cercetată de un secol, mai are multe taine care așteaptă să fie descoperite. Arheologii ar dori să amenajeze aici un parc arheologic în care să poată fi vizitate amfiteatrul, termele, templul recent descoperit și în care vizitatorii să poată retrăi viața din așezarea romană aflată la granița de vest a provinciei romane Dacia.

Surse foto: replicahd.ro, avantulliber.ro, glsa.ro, actualitati-arad.ro, Complexul Muzeal Arad, reconstituire Radu Oltean

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.