Cum s-a trezit o familie fără grădina pe care a lucrat-o o...

Cum s-a trezit o familie fără grădina pe care a lucrat-o o viață printr-un șmen al Primăriei Recaș. Ce solicitare aberantă a avut, ulterior, administrația

0
DISTRIBUIȚI

O familie din Recaș s-a trezit deposedată abuziv de un teren de aproape 1.500 mp cumpărați în Satu Nou în urmă cu peste 80 de ani.

După spusele vecinilor, această parte a Recașului, aflată în estul localității, a fost colonizată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cu coloniști maghiari, fiecare familie fiind împroprietărită cu câte o jumătate de lanț de pământ (echivalentul a 2.900 mp) și o casă, dar cu timpul, toți au vândut platz-uri reprezentând jumătate din suprafața de teren primită.

Platz-uri vândute demult, fără dezmembrare

Ghizela Pasztor, care locuiește pe strada Clopotului nr. 40 (fost 472), povestește că socrii ei au cumpărat, în 1938, un platz de aproximativ 1.500 mp de la familia Gajda, pe care și-au construit, doi ani mai târziu, o casă, dar actuala proprietară nu deține nici un act de proprietate asupra terenului și nu știe dacă, la vremea respectivă, s-a întocmit vreun contract de vânzare. Astfel de platz-uri s-au vândut pe toată strada Clopotului cât și pe cele învecinate, lucru recunoscut și de primărie.

„Așa s-au cumpărat toate platz-urile atunci, nu se făceau acte”, spune și Ioan Stanici, care locuiește pe aceeași stradă și confirmă că Pasztor Ioan a cumpărat platz-ul de la Gajda Gheorghe, iar primăria Recaș recunoaște că „toate imobilele de pe strada Clopotului și de pe străzile învecinate dețin suprafața de 1.439 mp”.

În 1972, când Gajda Gheorghe a încetat din viață, jumătatea sa de teren, împreună cu casa de la nr. 42(fost 473), a revenit soților Vreszgo, cu care se înrudea, fără să se fi făcut însă dezmembrarea terenului cumpărat de Pasztor Ioan, iar în 1985, Cristescu Gheorghe și soția sa, Cristescu Ana, au cumpărat casa acestora, legea în vigoare nepermițând și vânzarea terenurilor, care fuseseră trecute în proprietatea statului și erau atribuite doar în folosință.

Întreaga suprafață de teren primită de familia Gajda fusese preluată de C.A.P.-ul „Înfrățirea” din Recaș, dar atât familia Pasztor cât și noii vecini au continuat să-și lucreze parcelele, primite în folosință de la C.A.P. În 1878, Ghizela Pasztor și soțul ei au cumpărat casa construită în 1940 de la socri, dar terenul, trecut în proprietatea statului, nu se putea vinde și nu s-a făcut nici acum dezmembrarea.

O neglijență exploatată de vecini

Anul trecut, Ghizela Pasztor a aflat, cu stupoare, că vecinii ei, Cristescu Ana și cei doi fii, Cristescu Liviu-Adrian și Cristescu Gabriel, s-au intabulat, încă din 2009, pe întreaga suprafață de 2.878 de metri intabulată în cartea funciară, pe care o deținuse inițial Gajda Gheorghe, inclusiv cea aflată sub casa familiei Pasztor.Ea susține că în anul 2009, „Adrian Cristescu a venit la mine să-mi propună că mă ajută la transcrierea grădinii aferente casei de pe statul român și mi-a și cerut 2,5 milioane de lei vechi, am avut încredere în el, am plătit în continuare toate taxele și impozitele, când l-am întrebat cum stau lucrurile, mi-a spus să mai am puțină răbdare. Anul trecut, la primărie, am aflat cu stupoare că nu mai am nimic, după ce toată suprafața de teren le-a fost atribuită lor prin ordinul prefectului. Ne-am trezit fără nimic, nu mai avem nici măcar terenul pe care a fost construită casa” se plânge femeia.

Ea poate însă dovedi că familia ei a lucrat terenul fără întrerupere, chiar și când fusese luat de C.A.P. Conform actelor cooperativei agricole de producție, familia Pasztor a cules roadele de pe 1.250 mp curte și grădină pe care îi avea în folosință, deținuți în plus față de cei 250 mp la care avea dreptul prin statutul C.A.P., și era obligată la plata contravalorii produselor.

Totodată, certificatele de atestare fiscală dovedesc că impozitele pentru casă și teren sunt plătite la, zi iar Carina Barna, funcționar la compartimentul de taxe și impozite al primăriei Recaș, confirmă că Pasztor Ghizela plătește și acum impozit pentru casă și terenul cumpărat de socrii săi, deși acesta a fost trecut în proprietatea familiei Cristescu.

O împroprietărire „fulger”, pe șest

Mircea Jerișteanu, inginer topometrist la primăria Recaș, susține că nu știe cum s-a intabulat familia Cristescu pe întreaga suprafață de teren și că primăria nu are nici un amestec. „Noi nu am trimis nici un fel de acte nicăieri, măsurători am făcut la fața locului după ce s-a intabulat Cristescu, nu știu cum a făcut” a afirmat el, adăugând, ușor amenințător: „N-aș vrea să-mi apară numele în presă, că…”

Actele care au stat la baza emiterii ordinului prefectului arată însă că împroprietărirea familiei Cristescu s-a tranșat pe șest, cu complicitatea primăriei, care cunoaște foarte bine situația din teren, dar a profitat de faptul că familia Pasztor nu a făcut nici un demers pentru a clarifica situația terenului pe care-l deține.

O nouă carte funciară din primăvara anului 2009, în care familia Cristescu s-a înscris cu drept de proprietate asupra casei de la numărul 473 și de folosință asupra terenului nedezmembrat de 2.878 mp, un plan de încadrare în zonă pe care se pot vedea clar cele două parcele delimitate printr-un gard, o cerere înregistrată la primăria Recaș în 15 iunie 2009, prin care Adrian Cristescu solicita eliberarea ordinului de constatare a proprietății asupra întregului teren, înscris în noua carte funciară, o adeverință eliberată în aceeași zi de primărie prin care atestă că terenul respectiv nu a fost solicitat de alte persoane în baza Legii Fondului Funciar, solicitând emiterea unui ordin al prefectului, în baza art.


23 și 36 din Legea 18/1991, potrivit căruia curtea și grădina evidențiate în cartea funciară să devină proprietatea privată a familiei Cristescu, constituie documentația trimisă de primăria Recaș, tot în 15 iunie, Instituției Prefectului.

În baza acesteia, a fost emis Ordinul semnat de fostul prefect Mircea Băcală, prin care familia Cristescu dobândea în proprietate privată suprafața de 2.878 mp, care include și terenul de sub casa familiei Pasztor, care n-a avut habar de „aranjamentele” făcute de Cristescu și cei din primărie, deși, așa cum rezultă dintr-o adresă a primăriei din acest an către familia Pasztor, aceasta știa foarte bine care este realitatea din teren. Mai mult, primăria spune acum că este obligația familiei Pasztor să plătească impozit pe terenul cu care s-a împroprietărit familia Cristescu.

În respectiva adresă, primăria Recaș confirmă că cele două grădini învecinate „au fost cândva ale unui singur proprietar, dar printr-un ordin al prefectului din anul 2009, „întreaga suprafață de 2.878 mp (însumează 1.439 mp + 1.439 mp) a fost atribuită fam. Cristescu”, recunoscând că ar fi trebuit făcută dezmembrarea. Inginerul topometrist Mircea Jerișteanu a constatat, la fața locului, că cele două grădini „sunt delimitate prin garduri de separație, ambele grădini sunt folosite în scopuri familiale de către fiecare familie” iar primăria consideră că „nu există niciun motiv ca dumneavoastră să nu achitați impozitul pe terenul respectiv…”.

„Jirișteanu și Cristescu au venit la noi, au încercat să ne explice că nu se putea face altfel, și au propus să facem un contract de vânzare-cumpărare fictiv, dar am înțeles că de fapt Cristescu voia să ne vândă terenul nostru. El este șoferul directorului de la Cramele Recaș și spune că vinul de acolo rezolvă tot. Am cerut în mai multe rânduri acte de la primărie, dar nu vor să ne dea” adaugă Pasztor Ghizela.

La rândul lui, Adrian Cristescu a declarat redactorului Pressalert.ro că e de acord să se facă dezmembrarea, pentru a pune capăt interminabilelor discuții și pentru a nu intra în atenția presei. Deocamdată, în urma sesizării făcute de Pasztor Ghizela la Parchet, s-a deschis un dosar penal pentru fapte de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.