CAT a motivat respingerea apelului lui Nasleu în procesul cu PRESSALERT.ro: ”Relatările...

CAT a motivat respingerea apelului lui Nasleu în procesul cu PRESSALERT.ro: ”Relatările jurnalistului se circumscriu unor dezbateri de interes general pentru societatea românească, și anume conduita și lipsa de moralitate a clasei politice”

1
DISTRIBUIȚI

Curtea de Apel Timișoara a motivat decizia de respingere ca neîntemeiată a apelului formulat de Ioan Nasleu, fostul director general de la Piețe SA Timișoara și ”fratele” liderului interlop Lucian Boncu, împotriva deciziei Tribunalului Timiș care i-a respins acțiunea civilă împotriva PRESSALERT.ro și a jurnalistului Dragoș Boța. Cel care i-a fost consilier personal fostului primar al Timișoarei, Nicolae Robu, a cerut în instanță daune morale în valoare de 100.000 de euro și ștergerea tuturor articolelor în care s-a scris despre legăturile sale cu lumea interlopă și scandalurile în care a fost implicat.

Instanța a subliniat faptul că ” de la început trebuie reținut că reclamantul este persoană publică, politician și director al unei societăți comerciale înființată de către Consiliul Local al Municipiului Timișoara, importantă pentru viața urbei – Piețe SA, persoană apropiată a primarului de atunci”. Curtea de Apel Timișoara a considerat că analiza realizată de instanța de fond asupra articolelor reclamate de Nasleu că i-au adus atingere vieții private și i-au alezat imaginea publică a fost una corectă. ”Reluarea analizei este și inutilă în condițiile în care reclamantul nu a negat relațiile de prietenie cu persoanele menționate în aceste articole, persoane care sunt cercetate penal pentru participarea la o grupare organizată ce se ocupa cu traficul de droguri, cămătăria și șantajul.


(….) Tot în ceea ce privește aceste articole, Curtea mai observă că toate relatările, imaginile și înregistrările sunt realizate în locuri publice, mai precis în cluburi sau terase unde accesul publicului este neîngrădit”.

Judecătorii și-au motivat decizia prin faptul că în articolele publicate despre legăturile lui Nasleu cu lumea interlopă sau comportamentul său în public ”nu este vorba nici despre așteptările unui public amator de detalii referitoare la viața privată a altor persoane, nici la gustul cititorilor pentru senzațional, ci despre aducerea la cunoștință publică a unor acțiuni ale reclamantului care relevă conduita morală a acestuia, articolele înscriindu-se într-un context mai larg al criticilor presei față de caracterul clasei politice din România. În condițiile în care relatările jurnalistului se circumscriu unor dezbateri de interes general pentru societatea românească, și anume conduita și lipsa de moralitate a clasei politice și au o bază reală suficientă, în cea mai mare parte fiind recunoscute de reclamant, prezumția de bună credință a jurnalistului trebuie să fie recunoscută de instanță. În acest context reclamantului (lui Ioan Nasleu, n.a.) îi revenea obligația procesuală de a produce dovada contrară și anume existența unui interes străin în activitatea profesională a jurnalistului în publicarea acestor articole, ceea ce nu a realizat. Așadar, se poate reține că prin articolele publicate, jurnalistul nu a nesocotit obligațiile de respectare a adevărului și de verificare a datelor și informațiilor transmise publicului, iar exagerările se încadrează în limitele permise discursului jurnalistic de către jurisprudența Curții europene în materie, față de calitatea de om politic și deținător al unor funcții publice a reclamantului. În condițiile în care se reține și buna credință în transmiterea informațiilor, nu există un dezechilibru între respectarea dreptului reclamantului la propria imagine și dreptul publicului de a fi informat”.

Cât despre acuzația că PRESSALERT.ro a dus o campanie care a urmărit să-i distrugă imaginea lui Nasleu, așa cum a susținut acesta, Curtea de Apel Timișoara a constatat ”calitatea de om politic și relația cu primarul de atunci al orașului sunt motive suficiente pentru ca viața socială a reclamantului să fie urmărită cu interes de către jurnaliști, mai ales în contextul prieteniei acestuia cu persoane suspectate de comiterea unor fapte penale. Așadar față de această stare de fapt, Curtea nu poate considera că numărul și amploarea articolelor în care apare numele reclamantului este nejustificat, depășind limitele libertății de exprimare”.

Decizia nu este definitivă, fiind atacabilă cu recurs în 30 de zile de la comunicare, recurs care va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

1 COMENTARIU

Dă-i un răspuns lui Obreja Dorian Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.