Invazia rusească din Ucraina a intrat în a opta zi, iar luptele și bombardamentele continuă în mai multe zone ale țării vecine.
UPDATE 9 Instituirea de către NATO a unei zone de interdicţie aeriană în Ucraina ar fi „un pas prea departe”, a avertizat joi seară preşedintele Consiliului European, Charles Michel, reamintind că Ucraina nu este membră a Alianţei Nord-Atlantice şi că trebuie evitat un război direct cu Rusia.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut insistent Alianţei Nord-Atlantice să instituie o zonă de interdicţie aeriană, pentru blocarea pătrunderii avioanelor militare ruse care participă la atacuri, dar NATO nu a răspuns deocamdată solicitării.
„Uniunea Europeană nu este în război cu Rusia. Realitatea este că Rusia a lansat un război sălbatic împotriva Ucrainei. Ucraina nu este membră NATO, de aceea trebuie să fim extrem de atenţi şi prudenţi. Trebuie să facem tot ce este posibil, dar, ţinând cont de faptul că Rusia are arme nucleare, este foarte important să evităm un al treilea război internaţional”, a declarat Charles Michel, pentru CNN.
„Decizia nu este a Uniunii Europene, ci a NATO, dar este important ca NATO să înţeleagă faptul că acesta ar fi un pas prea departe”, a argumentat preşedintele Consiliului European. „De aceea, noi depunem eforturi la nivel diplomatic. Încercăm să oferim susţinere suplimentară Ucrainei pentru a obţine un armistiţiu cât mai curând posibil, pentru a ne asigura că vom putea intensifica negocierile cât mai rapid”, a subliniat Charles Michel.
În cazul în care NATO ar institui o zonă de interdicţie aeriană în Ucraina, avioane NATO şi sisteme antiaeriene ar trebui să protejeze spaţiul aerian ucrainean, generând riscuri privind producerea unor confruntări militare directe cu Rusia.
UPDATE 8 Delegaţiile Ucrainei şi Rusiei au ajuns, joi seară, în cursul negocierilor desfăşurate în Belarus, la un acord asupra creării de coridoare umanitare, posibil printr-un armistiţiu temporar, iar negocierile ar urma să continue în a treia rundă.
„A doua sesiune de negocieri s-a încheiat. Din nefericire, nu sunt încă rezultatele aşteptate de Ucraina. Nu există decât o soluţie pentru organizarea de culoare umanitare”, a declarat consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, unul dintre membrii delegaţiei ucrainene, citat de cotidianul Le Figaro.
Conform înţelegerii, vor fi create „coridoare umanitare” pentru evacuarea populaţiei civile din zonele în care se derulează confruntări militare. Pe durata evacuărilor, ar urma să fie valabile armistiţii în zonele culoarelor umanitare.
Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a confirmat acordul privind formatul culoarelor umanitare, în scopul evacuării civililor din marile oraşe. Un alt membru al delegaţiei ruse a declarat, potrivit agenţiei Sputnik, că detaliile privind armistiţiul pe durată determinată urmează să fie stabilite de comandanţii militari ai ambelor părţi.
În plus, delegaţiile Ucrainei şi Rusiei au stabilit continuarea discuţiilor prin a treia rundă de negocieri, informează agenţia ANSA.
UPDATE 7 O echipă a Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga a plecat în „regiunea Ucrainei” pentru a începe investigarea unor posibile crime de război, a declarat procurorul principal al instituției într-un interviu acordat Reuters.
Plecarea ehipei a avut loc la câteva ore după ce procurorul Karim Khan a declarat că va începe să strângă probe în cadrul unei investigații oficiale lansate după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, care a început la 24 februarie.
„Ieri am format o echipă care astăzi se deplasează în regiune”, a declarat Khan. „Este o echipă formată din investigatori, avocați, dar și din cei cu o experiență deosebită în planificarea operațională”.
Khan a declarat că biroul său va examina posibilele crime de război, crime împotriva umanității și genocid – infracțiuni aflate sub jurisdicția tribunalului – comise de părțile implicate în conflict.
Nici Rusia și nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaște curtea, care a fost înființată în 1997 și deschisă la Haga în 2002.
Deși nu este membră a CPI, Ucraina a semnat în 2014 o declarație prin care acordă instanței jurisdicția asupra presupuselor crime grave comise pe teritoriul său începând din 2014, indiferent de naționalitatea autorilor.
CPI, care are 123 de state membre, urmărește în justiție persoanele responsabile de cele mai grave atrocități atunci când o țară nu poate sau nu dorește să facă acest lucru.
Întrebat despre atacurile cu bombe cu dispersie și lovituri de artilerie în orașele din Ucraina, Khan a spus că „orice parte care vizează, țintește direct, civili sau obiecte civile comite o crimă în conformitate cu Statutul de la Roma și cu dreptul umanitar internațional. Acest lucru este clar”.
Ancheta va privi, de asemenea, înapoi în 2014, când Rusia a cucerit regiunea ucraineană Crimeea și a început să ofere sprijin separatiștilor înarmați care luptă împotriva forțelor guvernamentale ucrainene în regiunea Donbass din estul Ucrainei.
Raportul anual 2020 al procurorului, bazat pe investigațiile preliminare, a citat suspiciuni de crime de război, inclusiv omoruri și tortură în Crimeea și atacuri asupra civililor, tortură, crimă și viol în estul Ucrainei.
În cazul în care se va constata că au fost comise crime de război în Ucraina, a declarat Khan, biroul său va urmări dovezile pe lanțul de comandă, până la cele mai înalte niveluri de funcții politice și militare.
UPDATE 6 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a transmis joi omologului său din Franţa, Emmanuel Macron, că intenţionează să continue „fără compromis” ofensiva contra „naţionaliştilor” din Ucraina, anunţă Kremlinul, conform cotidianului Le Monde.
„Preşedintele Putin a exprimat intenţia de a continua fără compromis ofensiva contra naţionaliştilor din Ucraina”, a comunicat Preşedinţia Rusiei. „Vladimir Putin şi-a exprimat dezacordul faţă de discursul de miercuri seară al preşedintelui Emmanuel Macron şi a avertizat că ar putea introduce solicitări suplimentare în privinţa Ucrainei”, a precizat Kremlinul.
Palatul Elysée a anunţat că Emmanuel Macron a vorbit joi dimineaţă cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi cu cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski. Potrivit Preşedinţiei Franţei, Vladimir Putin l-a sunat pe Emmanuel Macron.
Administraţia Vladimir Putin cere statut de neutralitate militară pentru Ucraina, demilitarizarea şi „denazificarea” ţării. Alianţa Nord-Atlantică a refuzat cererea Rusiei de a garanta că nu va va fi admisă Ucraina, subliniind că fiecare naţiune trebuie să aibă dreptul la propriile politici strategice. Totuşi, NATO a comunicat că nu există în momentul de faţă un plan de admitere a Ucrainei pe termen scurt.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a exprimat solidaritate, miercuri seară, cu poporul ucrainean şi cu aliaţii din cadrul NATO, dar a subliniat că Occidentul nu este în război cu Rusia. „Îi adresez preşedintelui Volodimir Zelenski susţinerea fraternă a Franţei, în contextul în care trupele ruse asediază cele mai importante oraşe ucrainene şi sunt sute de mii de refugiaţi fugiţi în ţările vecine. Comunitatea internaţională şi-a demonstrat unitatea. În această după-amiază, Adunarea Generală ONU a condamnat această agresiune”, a declarat miercuri seară Emmanuel Macron, într-un discurs televizat. Preşedintele Vladimir Putin „a ales singur şi în mod deliberat războiul. Nu există trupe sau baze militare NATO în Ucraina.
Rusia nu este agresată, ea este agresorul. Acest război este rezultatul unui spirit revanşard, născut din interpretarea revizionistă a istoriei Europei”, a adăugat Emmanuel Macron.
UPDATE 5 Ungaria nu sprijină propunerea Comisiei Europene ca persoanele care se refugiază din Ucraina să primească statut de protecţie temporară, a declarat joi Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, transmite Reuters.
Gulyas a motivat că sunt deja în vigoare reguli clare de azil, iar Ungaria le va acorda statut de refugiat tuturor.
El a adăugat că poziţia comună a statelor Grupului de la Visegrad este de a nu susţine propunerea Bruxellesului.
Comisia Europeană a propus miercuri acordarea de protecţie temporară pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Protecţia temporară ar include, printre altele, acordarea unui permis de şedere, acces la piaţa forţei de muncă, la asistenţă şi beneficii sociale.
Propunerea va fi dezbătută joi de miniştrii de interne din UE.
UPDATE 4 Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat joi că, în opinia sa, unii lideri străini se pregătesc de război împotriva Rusiei şi că Moscova va continua operaţiunea militară în Ucraina până la „sfârşit”.
Ministrul rus de Externe nu a oferit dovezi pentru a-şi susţine afirmaţiile făcute într-un interviu acordat televiziunii de stat, la o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina.
Serghei Lavrov a spus că Moscova nu va lăsa Ucraina să păstreze infrastructura care ameninţă Rusia. De asemenea, Moscova nu ar putea tolera ceea ce a spus că este o ameninţare militară din partea Ucrainei, adăugând că este convins că Rusia are dreptate în privinţa Ucrainei.
Oficialii ucraineni au acuzat forţele ruseşti că au lovit zone civile, dar Lavrov a declarat că trupele ruseşti au primit ordine stricte de a folosi arme de înaltă precizie pentru a distruge infrastructura militară.
Fără să ofere dovezi, Lavrov a declarat că Rusia are informaţii potrivit cărora Statele Unite sunt îngrijorate de perspectiva pierderii controlului asupra a ceea ce el a descris ca fiind laboratoare chimice şi biologice din Ucraina şi a acuzat Marea Britanie că a construit baze militare acolo.
UPDATE 3 La începutul lunii februarie, oficiali chinezi le-au spus oficialilor ruşi să nu invadeze Ucraina înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing, a relatat New York Times, citând oficiali ai administraţiei Biden şi un oficial european care a avut acces la un raport al serviciilor secrete.
New York Times a precizat că raportul serviciilor de informaţii a indicat că înalţii oficiali chinezi aveau un anumit nivel de cunoştinţe despre planurile sau intenţiile Rusiei de a invada Ucraina înainte ca Moscova să lanseze operaţiunea săptămâna trecută.
O sursă familiarizată cu această chestiune a confirmat pentru Reuters că Beijingul a făcut această solicitare, dar a refuzat să ofere detalii.
„Afirmaţiile menţionate în rapoartele relevante sunt speculaţii fără niciun fel de bază şi sunt menite să schimbe vina şi să defăimeze China”, a declarat Liu Pengyu, un purtător de cuvânt al ambasadei chineze la Washington.
După săptămâni întregi de avertismente din partea liderilor occidentali, Rusia a declanşat o invazie pe trei linii în Ucraina, dinspre nord, est şi sud, la 24 februarie, la doar câteva zile după încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă.
Informaţiile privind schimbul dintre oficialii chinezi şi ruşi au fost colectate de un serviciu de informaţii occidental şi sunt considerate credibile de către oficialii care le analizează, a mai relatat New York Times.
UPDATE 2 O a doua rundă de negocieri între Moscova şi Kiev în vederea încheierii unui armistiţiu este aşteptată să aibă loc joi, la opt zile de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, informează dpa.
Ambele părţi au convenit asupra regiunii Brest din vestul Republicii Belarus ca loc pentru negocieri, iar armata rusă plănuieşte crearea unui „coridor de securitate” pentru a permite trecerea delegaţiei ucrainene.
Partea ucraineană a confirmat că s-a convenit asupra organizării unei noi runde de negocieri, însă fără a oferi alte detalii.
Între timp, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei i-a cerut Rusiei să declare armistiţiu în regiunile Harkiv şi Sumî, atacate puternic, pentru a le permite civililor să ajungă într-un loc sigur.
Primele negocieri care au avut loc luni la frontiera belaruso-ucraineană nu au adus rezultate tangibile.
UPDATE Un milion de persoane au fugit din Ucraina în țările vecine într-o săptămână, au anunțat reprezentanții ONU, citați de Reuters.
Șeful agenției ONU pentru refugiați a anunțat pe Twitter că un milion de persoane au fugit din Ucraina într-o săptămână de la invadarea țării de către Rusia.
„În doar șapte zile am asistat la exodul unui milion de refugiați din Ucraina către țările vecine”, susține Filippo Grandi.
„Pentru multe alte milioane, în interiorul Ucrainei, este timpul ca armele să tacă, pentru ca asistența umanitară salvatoare să poată fi oferită”, a adăugat acesta.
Bilanțul de la frontierele României
Poliția de frontieră a anunțat joi că de la declanșarea războiului din Ucraina 139.050 de cetățeni ai acestei țări au intrat în România, iar 87.676 au ieșit din România.
Potrivit Poliției de frontieră, miercuri au intrat în România 78.318 de persoane, dintre care 25.924 cetăţeni ucraineni, în creştere cu 8% faţă de ziua precedentă.
Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 11.171 cetăţeni ucraineni (creştere de 6,9%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 12.511 cetăţeni ucraineni (creştere de 8,5 %).
Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 82.946 de persoane, dintre care 19.575 cetăţeni ucraineni (creştere de 10%).
De la declanşarea acestei crize, până miercuri, au intrat în România 139.050 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 87.676 cetăţeni ucraineni.
Mai multe explozii au fost semnalate, în cursul nopţii, în capitala Kiev şi în orăşelul Izium, situat în estul ţării, anunţă autorităţile ucrainene, conform agenţiei Ukrinform.
În Kiev, au fost semnalate atacuri ale armatei ruse în zona staţiei de metrou Druzhby Narodiv.
Anterior, s-a produs o explozie în zona Gării centrale din Kiev, dar autorităţile ucrainene au declarat, potrivit Sky News, că nu a fost vorba de un atac direct, ci de căderea unor fragmente ale unei rachete ruse doborâte de sisteme antibalistice.
Cel puţin şase persoane au murit într-un bombardament rus produs în orăşelul Izium, situat în estul Ucrainei, a declarat viceprimarul Volodimir Maţokin.
Consequences of the #Russian occupants’ nighttime airstrike on #Izyum in the #Kharkiv region.
That night eight people were killed in the city, two of them wre children. pic.twitter.com/4VpTWRNwji
— NEXTA (@nexta_tv) March 3, 2022
Surse citate de postul Sky News au confirmat că oraşul Heron, situat în sudul Ucrainei, a fost ocupat de armata rusă. Primarul Igor Kolihaiev sugerase într-un mesaj că oraşul a fost ocupat.
Misiunea de Monitorizare a Naţiunilor Unite au anunţat miercuri seară că, până în prezent, operaţiunile armatei ruse au înregistrat moartea a cel puţin 227 de civili în Ucraina şi rănirea altor 525. Organizaţia a avertizat că acestea sunt doar cifre preliminare, bilanţul real al victimelor fiind probabil mult mai grav.
