Motivare devastatoare a Tribunalului Timiș pentru excluderea lui Cosmin Șorban din firma...

Motivare devastatoare a Tribunalului Timiș pentru excluderea lui Cosmin Șorban din firma care administrează sălile de fitness Smartfit

0
DISTRIBUIȚI

 

Tribunalul Timiș a motivat decizia de scoatere a lui Cosmin Șorban ca asociat din firma care administrează cele trei săli de fitness sub brandul Smarfit – Smart Fitness Studio SRL. Asociatul majoritar Cosmin Șorban se află într-un conflict deschis cu asociatul minoritar Silvia Irimescu (soția lui Răzvan Irimescu, partenerul de business al Șorban). De altfel, Șorban a recunoscut că vrea să scape de acționarul minoritar cu care nu s-a mai înțeles. Un control al celor de la Antifraudă a dus la descoperirea unor serii de probleme,  societatea fiind  obligată la plata unei sume totale de 2.001.584 lei, la care se adaugă penalități în sumă de 1.362.566 lei.

Instanța a constatat că Șorban a acționat cu rea credință, aducând prejudicii grave companiei și asociatului minoritar. ”Cu privire la primul motiv invocat de reclamantă, respectiv refuzul pârâtului de apune la dispoziția reclamantei situațiile financiare ale societății, instanța reține că art. 199alin. 5 din Legea nr. 31/1990 consfințește dreptul  asociatului care nu are calitatea de administrator de a exercita controlul financiar în lipsa cenzorilor sau auditorilor. Susținerile reclamantei în sensul împiedicării sale la exercitarea acestui drept au fost dovedite prin probele administrate în cauză”, se arată în motivare.

Tribunalul Timiș a confirmat și acuzațiile că Șorban a creditat firma cu bani care reprezentau, de fapt, încasările firmei, constatând că acuzațiile au fost confirmate și de raportul celor de la Antifraudă. ”Astfel, prin raportul de inspecție fiscală s-a reținut că încasările în conturile bancare ale societății în perioada martie 2016-decembrie 2017 cu titlu de ,,depuneri din vânzări”, în sumă totală de 1.339.208 au fost înregistrate în evidența contabilă ca fiind creditare de către domnul Șorban Cosmin (f. 115, vol.


III). La stabilirea acestei situații de fapt organele de inspecție fiscală au avut în vedere faptul că la recepția fiecărui punct de lucru clienții achitau contravaloarea abonamentelor iar angajații societății ridicau aceste sume de la recepție și le depuneau la unitățile bancare în fiecare zi, mereu în aceeași parte a zilei. Totodată, se menționează faptul că aceste sume aveau valori diferite, în timp ce creditările efectuate de domnul Șorban erau în sumă fixă (rotundă) iar în perioada anterioară lunii martie 2016 și ulterioară lunii decembrie 2017 creditările erau efectuate de acesta prin deplasarea personală la unitățile bancare sau prin transfer bancar din contul personal, și nu prin angajații societății. Raportul de inspecție fiscală a validat astfel susținerile reclamantei din motivarea cererii de chemare în judecată, relevând pe baza constatărilor de fapt ale organelor de inspecție fiscală faptul că o parte din sumele evidențiate contabil drept creditare reprezentau venituri din încasările societății. Acesta are valoare probatorie în cauza de față chiar dacă a fost contestat de pârâtă odată cu decizia de impunere emisă în baza acestuia, câtă vreme actul 45 Dosar nr. 9287/30/2017 administrativ fiscal contestat nu a fost anulat și nici suspendat de instanță, cu atât mai mult cu cât cele reținute se coroborează cu concluziile expertizei contabile efectuate în cauză”, se arată în motivare.

Instanța a concluzionat că ”faptele dovedite, așa cum au fost anterior descrise, respectiv împiedicarea reclamantei în exercitarea dreptului de control al activității societății și încheierea unor contracte de creditare pentru sume ce nu reprezentau veniturile proprii ale asociatului majoritar, ci încasările societății se circumscriu însă faptei prevăzute la art. art. 222 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 31/1990 și justifică excluderea pârâtului din societate.
Așa cum s-a arătat în cele ce preced, mecanismul de reducere a veniturilor societății și
de sporire a pasivului prin creditările despre care s-a făcut anterior vorbire anterior constituie o fraudă în dauna societății iar existența vinovăției pârâtului, a intenției acestuia de a acționa în detrimentul societății și a interesului colectiv al asociaților reiese neechivoc și din conduita pârâtului în raport cu reclamanta, din refuzul sistematic de a asigura accesul acesteia la documentele contabile ale societății în general și la contractele de creditare în special”.

Cosmin Șorban a fost obligat să plătească cheltuieli de judecată de  26110 lei. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Timișoara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.