Studenții și elevii din vestul țării au avut parte de o vară plină de experiențe minunate, în natură. Asociația Bio-Team din Timișoara a organizat pe parcursul a cinci luni de zile un proiect prin care elevii și studenții au învățat ce înseamnă natura cu minunățiile, dar și cu pericolele ei.
Proiectul de educație ecologică se numește „Lanțul cunoașterii în Parcul Natural Porțile de Fier” și s-a încheiat în luna septembrie. Alături de șase specialiști din domeniile microbiologie, botanică, nevertebrate, ecologie acvatică, herpetologie și ornitologie, tinerii au avut parte și de o tabără unde au învățat cum pot deosebi o șopârlă de un șarpe sau cum pot deosebi un șarpe neveninos de unul veninos. „Participanții au învățat după modelul maestru – discipol – învățăcel – părinți, realizându-se un fel de lanț al cunoașterii. Spre exemplu le-am arătat copiilor diferența dintre năpârcă, șopârlă fără picioare, șarpele de casă care e neveninos, și vipera cu corn, șarpe veninos”, ne-a explicat Alex Rădac, asistent de proiect.
Copiii au învățat ecologia și biologia reptilelor care trăiesc în zona Parcului Natural Porțile de Fier și chiar au intrat în contact cu unele dintre ele. „Cum Clisura Dunării este o zonă unde se pot întâlni vipere, participanții au învățat, pe de-o parte, beneficiile aduse de acestea și rolul lor în natură, iar pe de altă parte, au învățat cum pot evita contactul cu viperele și ce pot face în caz de mușcătură”, ne-a mai spus Alex.
Alex Rădac ne-a explicat că în cazul unei mușcăturii de viperă se recomandă în primul rând acționarea cu calm. „Odată ce sunteți sigur că este mușcătură de viperă trebuie să sunați la serviciul 112. De cele mai multe ori aceasta apare sub forma unei plăgi muşcate cu două puncte situate la o distanţă de 5-12 mm, iar pielea din jurul lor, la câtva timp de la momentul muşcăturii, devine purpurie-violacee şi se umple uneori cu vezicule. Victima trebuie să stea întinsă pe spate, iar membrul mușcat trebuie poziționat sub nivelul inimii. Faza următoare este aplicarea sistemului de aspirație a veninului. Există truse speciale de prim ajutor care conțin acest echipament. Aproape de plaga muscată se aplica o fașă elastică pentru a preveni diseminarea veninului. Foarte important e să nu se aplice nici un fel de incizii, cum se știe prin popor, cel mult, plaga muscată se spală cu apă oxigenată și se aplică un pansament steril, iar membrul se pune într-o atelă”, e explicat Alex Rădac.
Pe lângă noțiunile legate de reptile, tinerii au aflat și alte lucruri despre istoria, geografia și despre viețuitoarele din zona Svinița, precum legenda Cetății Trikule, siturile arheologice și fosilifere, plante rare și plante emblematice ale zonei. „Le-am povestit și despre păsările care trăiesc în zona Svinița, determinarea calității apei unui pârâu cu ajutorul organismelor ce trăiesc în acesta, cum se deplasează și mănâncă unele nevertebrate, insecte protejate, cum contribuie lupul la sănătatea unui ecosistem, dar și multe alte lucruri ce țin de înțelegerea și protejarea mediului înconjurător.
Toate acestea au fost presărate cu jocuri de dezvoltare socială, personală și de divertisment, astfel copiii nu s-au simțit ca la școală ci mai degrabă ca la un loc de joacă”, a mai spus Rădac.
Chiar și cei care studiază în acest domeniu au avut ce învăța din această experiență. „Eu am învățat mai multe detalii despre natură și am aflat lucruri noi, altele decât cele pe care le studiez la masterat. Mi-a plăcut foarte mult, mai ales că prin acest proiect am putut să le arătăm și copiilor părțile necunoscute ale naturii”, ne-a spus Bianca, voluntar în cadrul proiectului.
Această inițiativă a fost demarată de Asociația Bio-Team în parteneriat cu Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, Şcoala Gimnazială Sviniţa, Primăria Comunei Svinița, O.S.U.T, respectiv Societatea Română de Herpetologie și Asociaţia Ecochoice.
