„Evidenţa siturilor arheologice în politica de protejare a patrimoniului cultural al judeţului Timiş” a fost tema unei mese rotunde organizate de direcţia pentru cultură şi institutul patrimoniului, la care reprezentanţi ai celor două instituţii au prezentat situaţia cercetărilor arheologice din Timiş şi au pus în discuţie importanţa evidenţei şi a valorificării siturilor arheologice printr-un repertoriu arheologic naţional.
Judeţul Timiş are aproape o mie de situri arheologice înscrise în repertoriul arheologic, însă doar 10% dintre acestea au coordonate precise de identificare, apărând astfel obstacole în gestionarea unor terenuri. Sorin Predescu, directorul direcţiei de cultură, spune că această cartare a siturilor, pentru care este nevoie de tehnologie şi resurse umane, presupune o muncă de câţiva ani, dar „protecţia patrimoniului începe cu evidenţa şi se au în vedere mai ales zonele vulnerabile, unde coordonatele sunt stabilite cu aproximaţie.
Orice constructor care găseşte vestigii e obligat să anunţe autorităţile, dar de obicei nu se întâmplă aşa”. A fost prezentată, de asemenea, o broşură de popularizare intitulată „Arheologia Banatului”, care a fost editată de Direcţia Jueţeană pentru Cultură Timiş şi care cuprinde cercetările, descoperirile şi intervenţiile din anul 2015.
Totodată, direcţia pentru cultură şi-a propus să demareze o campanie de informare a locatarilor din imobilele aflate în zona protejată a oraşului, care, pentru început, se va concretiza prin marcarea cu plăcuţe de semnalizare a clădirilor istorice din zona Fabric II, cuprinsă între podul Neptun şi Piaţa Traian. Dacă în alte oraşe primăriile au amplasat de mai mulţi ani plăcuţe pentru semnalizarea imobilelor de patrimoniu, la Timişoara, oraş care se laudă cu nu mai puţin de 17.500 de clădiri care intră sub incidenţa Legii monumentelor, există doar în cartierul Cetate plăcuţe de alamă care au fost montate pe monumente de interes naţional şi internaţional, în urma unei sponsorizări prin intermediul GTZ.
Sorin Predescu spune că este obligaţia primăriei de a pune aceste însemne dar discuţiile pe care le-a avut cu administraţia locală n-au avut nici o finalitate: „Legislaţia nu e foarte clară, plăcuţele puse până acum sunt pe monumente istorice individuale, dar şi clădirile din zona protejată sunt monumente”. Cele 55 de plăcuţe care au fost plătite din bugetul direcţiei de cultură vor fi montate după ce primăria va da aprobările necesare, această zonă reprezentând un ansamblu protejat de interes naţional. Demersul va fi continuat şi în alte cartiere, astfel încât în doi-trei ani să fie semnalate toate clădirile de patrimoniu.
Foto: Constantin Duma
