TIMIŞOARA UITATĂ Istoria evreilor din vechea cetate şi în Banat (I)

TIMIŞOARA UITATĂ Istoria evreilor din vechea cetate şi în Banat (I)

1
DISTRIBUIȚI

sinagoga

Sortiţi pribegiei aproape două milenii, evreii, popor cu un destin paradoxal şi totodată tragic, au reuşit să-şi păstreze identitatea etnică şi religioasă în ciuda intoleranţei de care au avut parte secole de-a rândul. În Banat, prezenţa evreilor e atestată încă din secolul al XVII-lea , iar în cimitirul evreiesc din Timişoara există şi astăzi o piatră funerară cu numele lui Asriel Assael din Salonic, decedat în oraş în 1636.

 Sefarzii şi aşchenazii

Evreii au venit în Banat pe vremea când acesta se afla sub stăpânire otomană, iar numărul lor a crescut continuu după cucerirea provinciei de către austrieci, care au  renunţat, treptat, la restricţiile impuse evreimii şi la intoleranţa religioasă. Din considerente economice evreii au dobândit, cu timpul, importante privilegii, ei fiind consideraţi utili dacă erau buni platnici. Pe de altă parte, tradiţionalismul comunităţilor evreieşti a fost atenuat de numeroase mişcări reformatoare, care au impulsionat renaşterea spirituală a acestora.

Primii evrei care au venit în Banat, prin Peninsula Balcanică, au fost de origine sefardă (spaniolă), cărora le-au urmat evreii aşchenazi, din Europa Centrală, cele două grupuri constituindu-se în comunităţi separate. După trecerea Banatului sub stăpânire habsburgică deplasările evreilor erau riguros controlate, aceştia fiind obligaţi să prezinte un paşaport pe care era înscris întregul traseu. În 1717, contele Wallis, comandantul cetăţii Timişoara, se arăta neîncrezător faţă de evrei şi spunea că aceştia trebuie ţinuţi în afara cetăţii, „mai ales cei care se ocupă cu lucruri necinstite”, şi că „musulmanii au mai mare încredere în ei decât în creştini”. Austriecii i-au îndepăratat pe evrei din zona fortificată a oraşului; potrivit unui recensământ din 1739, la Timişoara erau 31 de familii (alcătuite, în medie, din cinci-şase persoane) de evrei aşchenazi, care locuiau într-o casă numită „Exodul din Egipt”, şi 15 familii sefarde, care locuiau la „Castelul hispanic”, „Farmacia poloneză” şi „Căluţul”.

Sinagoga şi rabinul

Cei mai mulţi evrei veniţi în Banat s-au stabilit în oraşe – Timişoara, Lugoj, Caransebeş – dar şi în multe comune şi, în cele din urmă, în zona de graniţă militară şi în regiunile miniere, unde, iniţial, avuseseră interdicţie de stabilire.

Familia avea o deosebită importanţă în comunitate, aceasta fiind principala instituţie evreiască, iar prin sinagogă şi-au asigurat supravieţuirea, de aceasta legându-se toate momentele importante din istoria şi viaţa evreilor.


În prima jumătate a secolului al XVIII-lea serviciile religioase s-au desfăşurat într-o casă închiriată, sub bolta porţii „Eugeniu de Savoya”. Sinagoga din Cetate a fost construită în 1865 iar lăcaşul a fost inaugurat printr-un ceremonial fastuos. Considerată un „ornament al oraşului”, ea a fost vizitată în 1872 de împăratul Franz Josef, evenimentul fiind consemnat pe o placă de marmură. La sfârşitul aceluiaşi secol au fost ridicate încă două sinagogi, în cartierele Iosefin şi Fabric. Conducătorul spiritual al comunităţii israelite, rabinul, era ales de comunitatea timişoreană, devenind apoi conducătorul tuturor evreilor din Banat. Mai mulţi rabini timişoreni s-au remarcat ca excepţionali oameni de ştiinţă şi cultură, somităţi talmudice care au rezolvat cu înţelepciune dispute teologice, unii în întreaga monarhie habsburgică.

 Asociaţii filantropice

Evreii bănăţeni s-au remarcat prin înfiinţarea mai multor asociaţii cu caracter filantropic. Cea mai importantă, şi cu cea mai îndelungată activitate, în domeniul sanitar şi înmormântarea rituală, a fost confreria sacră Chevra Kadişa, iar la Lugoj au funcţionat asociaţii de binefacere ale femeilor israelite, care adunau bani şi alimente pentru săraci, îngrijeau bolnavi, indiferent de confesiune, patronau un orfelinat şi strângeau fonduri pentru binefaceri, nu numai pentru aşezămintele evreieşti, ci şi pentru oraş. „Uniunea particulară a tinerilor evrei din Lugoj” a adunat fonduri pentru deschiderea unui spital evreiesc iar „Asociaţia evreilor maghiari” acorda burse pentru elevii nevoiaşi şi merituoşi, indiferent de confesiune.

Evrei şi creştini

Uniunea femeilor israelite din Lugoj, înfiinţată în 1875, aduna fonduri pentru binefaceri destinate aşezămintelor evreieşti, dar şi pentru oraş; a contribuit la ridicarea capelei romano-catolice de pe Dealul Viilor, la repararea bisericii ortodoxe de la Cireşa, a făcut numeroase donaţii din partea evreimii bănăţene pentru răniţii din războiul de independenţă. Construirea mai multor sinagogi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost evenimente importante nu numai în viaţa comunităţilor israelite ci şi a localităţilor respective, prin fastul ceremoniilor religioase. La inaugurarea sinagogilor din Timişoara au participat numeroşi creştini, evreii participând la rândul lor la evenimente din viaţa confesiunilor creştine. Prim-rabinul Lowy, care a fost şi consilier orăşenesc, a ţinut o cuvântare (laudatio) la instalarea, în 1890, a noului episcop romano-catolic la Timişoara, în 1900 a participat la jubileul diecezei romano-catolice de la Domul catolic iar la moartea rabinului David Hirsch Oppenheim, reprezentanţii confesiunilor creştine au participat la înmormântarea acestuia.

 

1 COMENTARIU

  1. Habsburgii erau lipsiti de resurse financiare, nici armata nu o puteau incalta si echipa corespunzator. Printul italian Eugeniu de Savoia, prin geniu militar, a cucerit atatea teritorii incat dupa inca 100 ani „imparatii romani” de os austriac au putut ridica nasul din pamant. Austriecii ii detestau pe evrei si i-au expulzat din Cetate, dar lipsa de bani a caseriei imperiale a favorizat evreilor negocierea re-instalarii in Cetate, langa Poarta Eugeniu, contra unor sume considerabile. Sa nu uitam ca „mercantilismul” a fost si este politica economica austriaca pina in zilele noastre – totul este de vanzare, totul este negociabil. „Divide et impera” si incasarea rapida a banului erau cele doua instrumente de lucru preferate ale austriecilor.

Lasă un răspuns la Band Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.