Cifrele făcute publice de INS în urma recensământului de anul trecut nominalizează județul nostru pe locul secund în ceea ce privește numărul femeilor nemăritate (37,5%), respectiv pe locul al treilea în țară în ceea ce privește numărul burlacilor (46,8%). Dacă în alte părți ale șării persoanele sunt singure pentru că nu găsesc parteneri – predominând în zone fie bărbații, fie femeile, la noi lucrurile sunt în echilibru. Sociologii și psihologii pun rezultatele pe seama unei emancipări mai prezente în zona de vest a țării decât în alte părți dar și pe seama unei bunăstări născute inclusiv din ”tradiția” locului de a avea un singur copil.
”Există o tendință evidentă la nivelul UE, tot mai prezentă și în România, tendință care evidențiază creșterea vârstei la care tinerii se căsătoresc – pe de o parte, creșterea numărului de persoane care stau în concubinaj o lungă perioadă de timp fără a se căsători – pe de alta parte și, în fine, creșterea numărului de divorțuri.
Locuitorii județului Timiș, cel mai vestic județ al țării, probabil că urmează modelul existent în vestul continentului mai repede decât o fac locuitorii din alte județe. Dacă scum câteva decenii se punea o presiune foarte mare pe tineri pentru a se căsători și a face copii, în prezent această presiune a scăzut mult, gradul de acceptabilitate față de persoanele singure de exemplu și chiar față de cele cu orientări sexuale diferite fiind in prezent mult mai mare. În concluzie, se poate vorbi despre un gen de emancipare mai prezent aici decțt în alte locuri”, e de părere sociologul Adrian Păscuță.
Psihologul Călin Vieru crede că numărul mare de oameni singuri din Timiș are explicația în bunăstarea locului. E o chestiune la care s-a ajuns urmând și un trend istoric – acela de a avea în familii un singur copil, care e educat maxim și înconjurat de toată grija și care moștenește întreaga avere a familiei. Fără grija zilei de mâine, e puțin probabil să simtă nevoia oficializării unei relații care în final nu îi ajută. ”În spatele realității stă de bunăseamă o oarecare bunăstare materială. În general în perioade de criză oamenii au tendința să se adune și doar dacă au o situație materială satisfăcătoatre sau bună au tendițe de independență sau solitudine. Altfel tind să se căsătorească pentu ca împreună să cumpere un apartament sau să facă ceva să o ducă mai bine”, explică Vieru. Cu alte cuvinte, bănățenii, cu ceva bani mai mulți ”la ciorap” nu au nevoie să se se căsătorească ca să o ducă mai bine. Pe de altă parte, mai spune specialistul, aici s-a asimilat și mai bine spiritul occidental în care orice persoană mai întâi se ocupă de educație, carieră și abia apoi își pune problema oficializării unei familii.
