Prin vara anului 2006, pe o terasă din Piaţa Unirii, doi tineri entuziaşti, Norbert şi Andreea, îmi povesteau câte ceva despre ideea lor. Un festival anual, mai „altfel“, nu pentru „plebe“. La vremea respectivă, ideea de a începe acest festival taman cu Al Di Meola – vedeta primei ediţii a festivalului Plai – mi s-a părut niţel utopică. Astăzi, după gongul de închidere a celei de-a opta ediţii a festivalului, îmi este cât se poate de clar că ambiţia celor care au născocit această „ghiduşie“ e remarcabilă. Fără îndoială că unul din atu-urile festivalului este tocmai locaţia, Muzeul Satului Bănăţean. De fiecare dată când ajung la Plai, stau şi mă întreb care este motivul pentru care aici nu se fac şi alte evenimente culturale de acest gen. Pe lângă târguri meşteşugăreşti, cu puţină „viziune“ din partea „decidenţilor“, aici ar putea avea loc şi alte „nebunii“. Concerte, evenimente cu ştaif, întâmplări care să aşeze oraşul nostru pe harta locurilor „mişto“. Poate e momentul ca cineva acolo „sus“ să-şi dea seama de potenţialul acestei oaze de verdeaţă. Desigur, pentru asemenea întâmplări mişto e nevoie de alţi „visători“. Care există, doar că au niscaiva probleme. Concret, cei care ar vrea să se înhame la un asemenea efort se trezesc cu diverse piedici din partea „decidenţilor“. Judecând după aburelile cotidiene cu care suntem serviţi de cei care ar trebui să ne conducă pe plan local, e greu de crezut că cineva d-acolo are timp şi dispoziţia necesară pentru a asculta alţi „visători“. Poate nu e totuşi imposibil.
Revenind la vremurile de bejenie pe care le trăim şi la ediţia din acest an a Plai-ului, am sesizat în rândul cunoscătorilor două „direcţii“ diametral opuse.
Pe de o parte se află cei care îmbrăţişează sută la sută ideea festivalului şi se bucură de fiecare clipă a acestuia, mânaţi de sentimente pozitive şi de „joie de vivre“.
De cealaltă parte se află nelipsiţii cârcotaşi. Care îi acuză pe organizatori de multe chestii. Una dintre acestea este faptul că festivalul a devenit „comercial“. De anul trecut, când Patrice a umplut locaţia. Alături de el, anul acesta a venit şi Zaz, care a mai dat apă la moară contestatarilor. Desigur, numele amintite nu „puşcă“ prea tare cu lista invitaţilor de la primele ediţii ale festivalului. Cert este că şi numărul spectatorilor care participă la Plai s-a schimbat radical. Şi fiindcă orice artist „costă“, e clar pentru toată lumea că până şi festivalurile aşa zis necomerciale trebuie să meargă „pe profit“. Desigur, ar fi frumos ca evenimentul să aibă parte doar de nume fără lipici la publicul care vine la faţa locului doar pentru o anumită piesă ascultată la radio. Aşa a fost în primele şase ediţii ale festivalului. Care au cam ieşit pe minus. Personal, prefer să am parte de Patrice şi Zaz, fiindcă tocmai datorită unor asemenea nume cu „lipici“ la publicul „mare“, noi ceilalţi ne putem bucura şi de „nume adevărate“.
Carevasăzică, dragi cunoscători, nu mai fiţi atât de radicali în privinţa line up-ului de la Plai. Atâta timp cât aici nu vor fi invitaţi Ştefan Bănică Jr, Horia Brenciu, Inna sau Direcţia 5, nu poate fi rău. Atâta timp cât există Plai, trebuie să fim mulţumiţi. Dacă am avea parte de cel puţin cinci festivaluri de acest gen în Timişoara, atunci desigur am putea analiza mai pe îndelete şi să evidenţiem şi lucrurile care nu ne plac la Plai. Deocamdată, e cazul să ne bucurăm de plusuri.
daca si la anul va canta Patrice ar trebui desfintat festivalul
sub patronatul Continental
Plai-ul pute
Plaiul este cel mai mișto festival din Timișoara și nu doar din cauza muzicii ci și datorită a ce se întâmplă înainte de concerte. Cârcotași vor fi întotdeauna, pentru că cei care muncesc (și mai ales ca voluntari) dau motive celor care stau pe margine și privesc să comenteze chiar și fără motiv. Asta așa este în fiecare domeniu. Ideea de bază este că Plaiul nu este doar un loc unde oamenii vin să danseze, distreze și să bea o bere. Plaiul deschide minți, deschide drumuri.
Și nu o face sub patronatul nimănui, o face din sponsorizări și bilete. Continentalul e pe lista sonsorilor, măcar atât să facă. Să dea bani pentru timișoreni. Da, la Plai pute a cauciuc dar NU PLAIUL pute.
Eu mulțumesc tuturor voluntarilor care fac posibil acest eveniment an de an. Și da, Al di Meola a fost fantastic!
Plaiul este un super festival unde se peterec multe lucruri MINUNATE,felicitari voluntarilor
nu e pentru „plebe” care bea o bere si se distreaza, deschide drumuri pentru lumea buna, ‘altfel’ si ‘diferita’, cat ZAZ de diferita…ce lozinci elitiste frate…pana cand n-a adus artisti pentru ‘plebe’ care vine la concert si bere, a fost cam slaba miscarea, semn ca educatia pe banii publici n-a prea functionat…a functionat Patrice, si ZAZ care vine si la anu’ probabil.
nu ma asteptam sa ne indemnati sa ne multumim cu putin domnule Varga, atitudine specific romaneasca.
parerile si ‘carcotelile’ ar trebui sa fie acceptate, daca nu binevenite, in cazul unui eveniment crescut si sustinut ani de zile din banii publici ai timisorenilor.
ceea ce sustineti Dvs ar fi destul de corect in cazul unui eveniment exclusiv din fonduri private.
nu sunt 5 festivaluri in Timisoara, ci doar PLAI pentru ca in decursul anilor doar in acest eveniment s-au pompat zeci, poate sute de mii de Euro din bugetul comunitatii.
„visatori” si oameni care se pricep la evenimente muzicale au mai fost si sunt – Jazz Banat/Marius Giura (cel debarcat aproape oficial de Primaria Timisoara), IRAF/Voichitescu, Tmbase, Anonimtm, House Parade, oamenii care organizeaza la Daos sau Setup, Simultan, cei de la Rock la Mures si lista ar putea continua cu inca multi altii.
toti la un loc nu au primit sustinerea de care beneficeaza PLAI. oamenii astia si altii care se pricep au fost implicati in campania pentru Capitala Culturala Europeana? din cate stiu eu nu, anul 2013 a fost anul asociatiei celor de la PLAI, sunt curioasa ce procent din bugetul local pentru evenimente culturale a fost rulat prin aceasta filiera. de ce acesti ‘visatori’ sunt mai buni decat altii? care este criteriul pentru care ei fac politica culturala oficiala a orasului in 2013? profesionalismul? nu mi s-a parut, va reamintesc doar episodul afisului JazzTM, ca sa nu intru in detalii de organizare PLAI…
intr-o societate democratica exprimarea culturala trebuie sa fie diversa, sa fie rezultatul unui cumul de emitatori, in 2013 nu putem sa avem o cultura oficiala, ceea ce din pacate se intampla.
ma mai intreb un singur lucru – daca Timisoara devine capitala culturala europeana in decada urmatoare au cei doi ‘visatori’ de servici anvergura sa duca programul cultural al orasului pentru toata perioada? fara tov Robu, care nu mai are cum prinde inca un mandat.
mai femeie ce mai cauti in Timisoara? eu in loc sa adun atata frustrare as pleca la Cluj sau Bucuresti, poate o fi mai bine acolo. mai multe festivaluri si concerte sigur sunt. si daca nu ajunge, granitele sunt deschise si vestul salbatic al Europei freamata de evenimente de calitate. so, fuck off 🙂
@duke >> ce a exprimat emi nu mi se par frustrari, ci niste realitati crude. La festivalul Plai am fost de cateva ori in calitate de vizitator si o data invitat in programul artistic si va pot spune ca este departe de a fi ceva profesionist. Este un hei-rup-ism care pune pe afis tot felul de nume mai mult sau mai putin pompoase, cand world music se propovaduieste si mai de-aproape si pe bani mai putini, ca sa nu mai zic de promovarea numelor romanesti, care lasa de dorit… Asa ca, duke, you suck and then you die! Asa cum au fost omorate o multime de miscari culturale din ultimii 20 de ani. De ce? Pentru ca in Timisoara cultura [de la literatura, la teatru, la dans, pana la cinematografie si muzica] nu a fost sustinuta aproape deloc in ultimii 20 de ani, ca sa nu mai zic de accesul artisitilor si al celor care ar face ceva pentru oras la spatii! E de preferat ca de tot sa se aleaga praful sau sa se faca o specula, iar acum pretind toti ca au descoperit gaura la macaroana!
pro ptr articol, o singura observatie: nu cred ca e ok daca vreau sa stau ziua la plai cu familia, sa iau bilet de 50 Ron/pers. indiferent ca stau la concerte sau nu…ca si rezultat „activitatile” nu prea au fost active, deoarece nu prea intra nimeni 🙁
Duhoare s-a simtit cand au acceptat sa-i faca primarului festivalul de jazz, duhoare confirmata prin acceptarea sponsorizarii de la Continental.
Sponsorul isi legitimeaza putoarea prin actiuni de „responsabilitate sociala”, din interes isi alege grupul tinta „altfel”. Acel public de Plai, „altfel” este unicul cu potential sa protesteze contra putorii care o emana sponzorul.
Plai-ul pute pentru ca accepta si reconfirma viziunile decidentilor. (Sa refolmulam doar doua dintre viziunile acceptate: „Robu taie panglica” si „Corporatia face legislatia”)
Si pute tot mai tare… in timp ce unii sunt amagiti de posibilitatea uniu voluntariat „altfel”, altii isi fac business de familie si cariera „culturala” in orasul asta amarat.
Pe parcursul anilor am fost mai mult decat parte din publicul Plai, avand ocazia sa vad cum isi pierd de fiecare data din autenticitate.
Emi puncteaza aparitia culturii oficiale, din pacate se pare ca are dreptate.
Gică, cea mai bună mișcare a Primăriei a fost că a contractat organizatorii PLAI pentru frstivalul de JAzz. Mi se pare normal ca instituțiile publice să lucreze cu organizații non-profit profesioniste. Și Jazz TM a fost profi…
Faptul că Robu este cel mai slab primar din Timișoara de după revoluție nu înseamnă că dacă face vre-un gest corect trebuie refuzat sau criticat.
Lăsați-o mai moale cu criticile și invidia, sau și mai bine, puneți mâna la anul și faceți-l mai bine.
Zoli, a inteles toata lumea ca esti fan PLAI.
si mie mi-a placut JazzTM (mai putin locatia), spre deosebire de Plai. dar afirmatia cu organizatiile non-profit profesioniste in RO e o naivitate, totul are un pret – daca te amesteci cu politica trebuie sa intorci macar niste servicii, stim cu totii prea bine cum functioneaza tara asta.
au incercat si altii sa puna mana sa faca si n-au fost la fel de iubiti de politicieni, desi public au avut – oare de ce? pentru mine insa cel mai nasol e virajul catre comercial…