Sociologul Bogdan Nadolu, la PRESSALERT LIVE: „Proclamația de la Timișoara nu a fost împărtășită la nivel național pentru că sensul ei a fost denaturat”. De ce crede că documentul e valabil și azi VIDEO

S-au împlinit 25 de ani de când omul politic George Șerban a citit din balconul Operei un document programatic care avea să aducă Timișoara în atenția întregii țări și nu numai. Documentul se numea „Proclamația de la Timișoara” și urmărea, prin cele 13 puncte ale sale, o înnoire a țării și refacerea societății românești. După 25 de ani de când acest document a fost citit în fața mulțimii, nu am reușit să îndeplinim toate punctele esențiale prezentate în „Proclamația de la Timișoara”.

Despre acest subiect s-a discutat la emisiunea PRESSALERT LIVE, difuzată în această seară din studioul HDV. Invitat a fost Bogdan Nadolu, conferențiar doctor în cadrul departamentului de Sociologie de la Universitatea de Vest din Timișoara.

Acesta a spus că reevaluarea acestor puncte din proclamație reprezintă o provocare pentru clasa politică. „Mă onorează acest subiect. România ar fi fost altfel și dacă se aplica această proclamație și dacă nu se făcea această proclamație. Distanța este foarte mare, sunt 25 de ani. Dacă acest manifest și-ar fi găsit un ecou corespunzător, nu politicos, ci real în clasa politică, lucrurile ar fi putut să fie semnificativ într-o nuanță mai bună. Ce ar fi fost dacă… este destul de greu de pus în practică sau de găsit vreo utilitate, pentru că lucrurile sunt întârziate. Ce ar fi dacă aceste puncte ar fi evaluate din nou și incluse în programul clasei politice actuale? Aceasta ar fi o provocare”, este de părere Bogdan Nadolu.

Legat de faptul că acest eveniment nu a fost comemorat așa cum ar fi trebuit să fie, sociologul a spus că responsabilitatea nu este doar a administrației publice, ci și a mass-mediei și a societății civile. „Studiile sociologice pe care le-am făcut în ultima perioadă scoteau în față ideea că Timișoara se poate identifica cu acest status de primul oraș liber din România. Exsită o sensibilitate pentru acest subiect. Avem o listă întreagă de ONG-uri care au activități pe domeniul lor și sunt un exemplu de bune practici. Reponsabilitatea pentru un acest tip de eveniment nu trebuie aruncată doar pe umerii administrației publice.

Aici are responsabilitate și societatea civilă, dar și mass-media”, a spus profesorul universitar.

În cadrul emisiunii s-a discutat despre celebrul punct 8 al Proclamației de la Timișoara, prin care se propunea ca timp de trei legislaturi consecutive legea electorală să interzică dreptul la candidatură – inclusiv la preşedinţie – al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de securitate.

„Aș vrea să atragem atenția că proclamația nu a fost împărtășită la nivel național nu pentru că valorile timișorenilor erau atât de avangardiste la vremea respectivă, ci pentru că sensul ei a fost denaturat. Era o societate de bun-simț care avea ideea asta de a permite unor elite, cadre didactice, oameni de știință, de cultură, neimplicate politic, să exerseze funcția de conducere. Ca proiect social este fantastic. Primul mandat să fie de doi ani, pentru ca lumea să cunoască democrația. Nu o facem într-o manieră politică. Era vorba de un proiect social, nu de un proiect politic. De aceea spun că este vorba de bun-simț”, a spus Nadolu cu privire la acest subiect.

„Marcarea a 25 de ani a fost aproape ignorată”

Bogdan Nadolu este de părere că, după 25 de ani, România s-a schimbat, dar acest document nu poate expira și poate fi luat în considerare și în ziua de astăzi. „Multe lucruri sunt de foarte mare actualitate, dar ca și principii este un document care nu poate expira. Din păcate, marcarea a 25 de ani a trecut aproape neobservată, a fost aproape ignorată pentru că nivelul nostru de cultură politică, pe direcția asta, mai are de recuperat. Marcăm simbolic acest moment gândindu-ne la proclamație și prin ceremonii restrânse. Această proclamație viza întreaga Românie. A fost prost promovată. După ultimele alegeri am o părere optimistă în legătură cu nivelul civic și conștiința civică a românilor, dar nu și a clasei politice” a mărturisit sociologul.

Un alt subiect de discuție a fost punctul 4 al Proclamației, care spune că „pentru victoria Revoluției din Timișoara s-au jertfit, alături de români, și maghiari, și germani, și sârbi, și membri ai altor grupări etnice care, de secole, locuiesc în orașul nostru pașnic, în bună înțelegere. Timișoara e un oraș românesc și european în care naționalitățile au refuzat și refuză naționalimul. Invitați pe toți șovinii din România, indiferent că sunt români, maghiari sau germani, să vină la Timișoara la un curs de educare în spiritul toleranției și al respectului reciproc, singurele principii care vor domni în vitoarea clasă a Europei”. Legat de acest punct, sociologul a spus că „este foarte elegant formulată această idee. Ne aducem aminte și de campania cu accentuate nuanțe naționaliste din noiembrie 2014. Aceea nu e era o voce singulară, izolată, ci un posibil viitor președinte. E greu să vorbești de principii naționaliste într-o Europă mare. Nu înseamnă că ești naționalist dacă spui că îți iubești patria”.

Vizavi de punctul 12, prin care sunt toți românii din diasporă sunt chemați în România în ideea de a oferi sprijin, Bogdan Nadolu a spus că acești români plecați la muncă în străinătate ne reprezintă. „Păstrând legăturile cu patria, ei sunt români și de la distanță și ne reprezintă și cu școală, și fără școală. Sunt niște oameni foarte săraci și cinstiți care vor să muncească. Sunt mândru că sunt român alături de ei. Ei ne reprezintă cu cinste”, este de părere profesorul.