Pe actuala stradă Eugeniu de Savoya nr. 12, într-o casă cu două etaje și balcon, cunoscută odinioară pentru ospătăria „La inorog”, se năștea, în 1807, Karl Brocky, cel care avea să devină o celebritate în lumea artistică europeană în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Tatăl său era frizer, cu posibilități materiale modeste. Mai mult, Karl a rămas orfan, de mic copil. Sora mamei lui s-a măritat cu un actor, iar micul Karl a crescut în trupa din care acesta făcea parte. A avut însă norocul de a putea frecventa școala, unde și-a descoperit vocația, căci unchiul său, Franz Weldin, i-a plătit studiile. Ulterior, a imortalizat chipul acestuia într-un portret care se află în colecția muzeului de artă din Timișoara. După studiile urmate la Timişoara şi Viena, care l-au ajutat să devină un portretist cunoscut în întreaga Europă, a lucrat în mai multe orașe din Europa și s-a stabilit în cele din urmă la Londra, unde a devenit primul portretist străin primit în Royal Academy.
Celebru la Viena
A luat primele lecții de desen la școala învățătorului timișorean Anton Schutz, care i-a și remarcat talentul și l-a sfătuit să se pregătească pentru o carieră artistică, iar apoi a continuat să studieze la Vârșeț, cu Gabor Melegh. A absolvit Academia de Arte din Viena, unde a avut profesori renumiți în epocă și a revenit la Timișoara în 1833, remarcându-se prin portretele pe care le-a pictat. Un an mai târziu s-a reîntors la Viena și a pictat în capitala imperiului vreme de câțiva ani. Lucrările sale au fost expuse la academie, au devenit cunoscute și apreciate și a fost răsplătit cu importante premii și medalii.
Karl Brocky ajunsese o personalitate artistică renumită, care se bucura de mult succes. Profilat prin excelență pe portrete, pictorul timișorean avea să fie influențat, în pictura sa, și de arta italiană, pe care a cunoscut-o îndeaproape cu prilejul mai multor călătorii de documentare în Italia.
Pictor al casei regale britanice
De la Viena, unde devenise deja celebru, Karl Brocky a plecat la Paris, unde a lucrat doi ani, cu aceeași pasiune, în sălile muzeului Luvru. S-a remarcat prin tehnicile folosite, compoziția culorilor și precizia execuțiilor artistice, cunoscătorii răsplătindu-l cu admirația lor.
La invitația unui aristocrat scoțian, colecționar de artă, a plecat la Londra, unde, în cele din urmă, a decis să se stabilească definitiv. Curând a devenit portretistul favorit al înaltei societăți londoneze, dar și al unor aristocrați din Imperiul Habsburgic, stabiliți la Londra. Din 1841 datează două cunoscute portrete făcute tinerei – pe atunci – regine Victoria și soțului acesteia, prințul Albert de Saxa-Coburg Gotha, la un an după căsătoria acestora. Cele două pasteluri se află în prezent în colecția reginei Elisabeta a II-a.
Încă de la stabilirea sa la Londra expunea regulat la Royal Academy, iar în 1854 a devenit membru al New Watercolour Society. Temporar, a mai plecat pe continent, lucrând la Paris, Viena, Dresda și Berlin. Astăzi, multe din lucrările sale pot fi admirate la British Museum și în alte muzee celebre din mari orașe europene. O parte din tablourile sale se află în mai multe colecții private.
S-a stins din viață la doar 48 de ani, răpus de o boală de ficat care s-a agravat în urma supărării pricinuite de respingerea unor tablouri cu subiecte mitologice pe care le pictase.
Numele său apare într-un dicționar al pictorilor din epoca victoriană, iar o stradă din cartierul Freidorf poartă astăzi numele celebrului pictor. Și astăzi este considerat unul dintre cei mai importanți pictori ai perioadei Biedermeier.
Surse foto: modernism.ro, timisoreni.ro, jimandellen.org, pinterest.com, adevarul.ro, muzeuldeartatm.ro
