Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările ulterioare, prevedea că obligaţia de a reabilita faţadele imobilelor revine proprietarilor, care ar urma să suporte toate cheltuielile, ceea ce presupunea proceduri foarte complicate, dacă nu chiar imposibile, de transpunere în fapt a reglementărilor stabilite.
Lucrurile erau şi mai greu de soluţionat în cazul clădirilor monument-istoric, care se degradează încet şi sigur din cauza blocajelor impuse iar promisa legislaţie specială pentru acestea n-a mai apărut. La iniţiativa viceprimarului Timişoarei, Dan Diaconu, care a propus soluţii care să permită intervenţia administraţiei locale pentru protejarea patrimoniului istoric şi după numeroase insistenţe, legea a fost modificată şi dă acum autorităţilor publice locale posibilitatea de a finanţa lucrări de restaurare a faţadelor, şarpantelor şi acoperişurilor.
Timişoara are un patrimoniu arhitectural de peste 14.000 de clădiri şi majoritatea acestora sunt degradate, unele într-o stare atât de avansată încât întreaga clădire este pusă în pericol.
Situaţiile sunt diverse şi deocamdată se aşteaptă clarificări prin normele metodologice care urmează să fie elaborate. Acest ajutor pe care-l poate da acum statul este şi un gest reparatoriu.
Cele mai multe clădiri din această categorie au fost naţionalizate şi lăsate de să se degradeze timp de mai multe decenii, iar după ce au fost retrocedate sau vândute chiriaşilor sarcina exclusivă de a le recondiţiona a revenit proprietarilor. În mod sigur, ele n-ar fi ajuns în starea deplorabilă în care se află astăzi şi nu s-ar fi distrus detalii arhitecturale de valoare dacă statul le-ar fi întreţinut aşa cum ar fi făcut-o proprietarii lor. „Deocamdată, primăriile trebuie să facă un recensământ al acestor clădiri iar apoi se va vedea dacă bunele intenţii există cu adevărat”, e de părere directorul direcţiei de cultură din cadrul Primăriei Timișoara, Sorin Vlad Predescu.
