Nicolae Robu a venit cu noi precizări după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, a anunțat că susține noul Cod administrativ, pe care Parlamentul l-a adoptat luni. Noul Cod administrativ prevede, printre altele, indemnizații speciale pentru aleșii locali după încetarea mandatului, care vor fi suportate din bugetul de stat. De asemenea, o altă prevedere a Codului administrativ vizează că deciziile privind patrimoniul unităților administrativ teritoriale vor putea fi luate cu jumătate plus unu din numărul consilierilor locali sau județeni, față de majoritatea de două treimi necesară în prezent.
Primarul Timișoarei a susținut, ieri, că acest nou Cod administrativ ar fi fost inițiat încă din anul 2010, astfel că PSD nu ar avea paternitatea asupra lui.
“Toate aceste schimbări eu zic că sunt schimbări în bine. De altfel, nici nu poate spune PSD-ul că are paternitatea asupra lor. Codul administrativ a fost inițiat în anul 2010, într-un proiect cu Banca Mondială, este rezultatul muncii unor specialiști și acum a ajuns la rând la transformarea lui în lege. Nu era cazul, asta e părerea mea, respect orice părere contrară cu părerea mea, nu era cazul ca PNL să se opună așa stereotip, pentru că, din păcate, așa cum am declarat, nu numai acum de când este Ludovic Orban președinte, demult, PNL s-a comportat aproape exclusiv reactiv prin negarea a tot ce a venit de la PSD și nu s-a manifestat cu propria sa identitate și slavă Domnului, are o identitate foarte clară, ar fi avut cu ce să vină în permanență. Dar a alunecat așa, nu știu cum s-a întâmplat asta, înspre opoziție, în care tot comportamentul a fost unul pur reactiv, rezultat prin negarea a tot ce spune și face PSD-ul”, a declarat Nicolae Robu.
Întrebat ce părere are despre prevederea cu privire la aprobarea proiectelor de patrimoniu, primarul Timișoarei a precizat că “este o îmbunătățire”, însă nu ar trebui să se aplice pentru toate proiectele.
“Eu discut pe fond. Cred că este bine ca atunci când e vorba de înstrăinătatea patrimoniului sau de achiziționarea a noi elemente în patrimoniu, să fie două treimi, dar nu pentru orice proiect care vizează patrimoniul să ai nevoie de două treimi. Așa cred că ar fi în regulă. Vrem să ridicăm dreptul de administrare asupra unui teren pe care sunt acum buruieni de la RATT. Nu putem pentru că sunt necesare două treimi din voturi. Nu este absurd? Ei, consiliul județean vrea să demoleze niște clădiri. Acolo e normal să fie nevoie de două treimi, că scoți ceva din patrimoniu. Este o diferență, aici nu se scoate din patrimoniu acel teren al nostru, este în patrimoniul municipiului Timișoara, atât tot că este dat temporar în administrare și se ia înapoi. Nu se schimbă patrimoniul. Pe când dincolo se schimbă patrimoniul, se distrug niște bunuri, este o diferență.
Ghinion pentru unii, dar e o diferență”, a detaliat Nicolae Robu.
De asemenea, primarul Timișoarei a fost întrebat și ce părere are despre pensiile speciale, precizând că este de acord, doar că nu a fost un militant pentru ele.
“Eu nu am pledat pentru asta, dar salariul meu acum e unul rezonabil. Dar așa cum am spus în urmă cu câțiva ani, era o bătaie de joc ca primarul unui oraș ca Timișoara, cu atâtea responsabilități, primarul Clujului, Iașiului, Bucureștiului, etc, să fie răsplătiți cu atât de puțin, în condițiile atâtor restricții. Trebuiau găsite mecanisme de corecție. Eu, de exemplu, am propus să se crească salariile fără inhibiții la nivelul a ceea ce e normal să fie salariul unor primari. Dar salarii de-a dreptul batjocoritoarea au avut primarii de comune și de orașe, acolo au fost salariile chiar batjocoritoare. Fiecare își are răspunderile lui și dificultățile specifice, evident că la nivelul unei comune sunt mult mai puține probleme, dar și fondurile sunt mult mai puține, și aparatul pe care-l are primarul la dispoziție este unul mult mai redus. Munca primarului de comună este o muncă grea, de răspundere și nu e normal să fie plătită atât de slab cum a fost. Nici acum eu cred că salariile nu sunt suficient de mult crescute pentru acești primari. Dacă s-ar fi crescut salariile, atât cât e normal să fie, atunci și contribuțiile la fondul de pensii ar fi fost mai mari și nu s-ar fi ajuns ca oameni care servesc comunitatea ani de zile, supuși la o mulțime de restricții, pe care un alt salariat nu le are, să obțină o pensie de mizerie. Despre asta e vorba. Am spus că sunt de acord (n.r. cu pensiile speciale), dar nu am fost un militant pentru ele. Eu nu sunt ipocrit. Nu sunt numite corect în primul rând, nu sunt pensii speciale, este o denumire populistă, o denumire de antipropagandă”, a mai precizat Nicolae Robu.
Edilul susține că 100% toți primarii PNL își doreau adoptarea noului Cod administrativ, chiar și fără indemnizațiile speciale, doar că public nu a îndrăznit nimeni să o spună.
“Eu sunt omul care asumă. Din păcate, când stai de vorbă în diverse contexte, și la discuții oficiale, și la o cafea sau mai știu eu în alte împrejurări, ceea ce spun eu spune foarte multă lume, dar public nu o spune nimeni. Inclusiv despre situația din PNL, ați văzut că public nu iese nimeni să spună. Eu am fost singurul care a spus că ar trebui să susținem noul Cod administrativ, nu știu să mai fi spus cineva public, dar cel puțin primarii PNL, vă garantez că toți, nu 99%, 100% își doreau această schimbare în bine a legislației și și-ar fi dorit-o și dacă nu era această indemnizație specială. Este vorba despre o indemnizație specială, și nu despre o pensie specială, dar noi suntem obișnuiți să-i tot intoxicăm pe cetățeni pe cât posibil, în loc să-i informăm corect. Normal că cei care nu au niciun primar sunt împotrivă. Dar cei care știu ce înseamnă să faci administrație publică și știu ce înseamnă să fi primar, înțeleg lucrurile altfel. Nu se exprimă public din păcate, că deh, asta e, dar mai e câte un fraier ca mine care asumă totul și spune lucrurilor pe nume în orice împrejurare. Și o fac pentru că eu nu depind de nimeni și nu depind nici de funcția de primar și nici de absolut nimeni și de nimic. Sunt un om pe picioarele mele și pe capul meu dintotdeauna”, a conchis Nicolae Robu.
