Patru tineri talentați din Timișoara, foști studenți la arhitectură, s-au îndrăgostit de frumusețea fostului centru SPA al Europei și încearcă să salveze vechile clădiri din Băile Herculane.
Oana Chirilă era, în urmă cu nici doi ani, studentă la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității de Vest din Timișoara. În vara anului 2017, tânăra din Timișoara, împreună cu alți trei colegi, au ajuns la Băile Herculane, în timpul unei scurte vizite. Cei patru studenți au fost impresionați de frumusețea fostei perle a Europei, dar și dezamăgiți de starea în care se află patrimoniul stațiunii. Astfel, tinerii din Timișoara s-au gândit că nu trebuie să stea cu mâinile în sân, ci să facă ceva, în caz contrar, toată cultura, istoria, miturile și tradiția se vor pierde pentru totodeauna.
Inițial, studenții la arhitectură nu și-au planificat un proiect prin care să reactiveze Băile Herculane, ci primul pas a fost atragerea atenției asupra frumuseții orașului. Prin urmare, au scris un articol despre stațiunea din județul Caraș-Severin, pe care l-au postat pe un site cunoscut, Bored Panda. În scurt timp, după succesul răsunător pe care l-au avut cu acest articol, a luat ființă și „Herculane Project”.
„Ca orice tânăr cred, și mai ales arhitect, noi am fost șocați de starea în care se afla patrimoniul din Băile Herculane. Inițial nu ne-am propus să facem un proiect de magnitudinea la care a ajuns Herculane Project, voiam să facem mai mult școli de vară pentru studenți, să încercăm cumva să ne implicăm, văzusem genul acesta de acțiuni și în cadrul facultății, unde alți profesori încercau să salveze monumente din Banat și atunci am zis să încercăm și noi ceva. Eram foarte impresionați, pe de o parte, de arhitectura locului, de oportunități, resurse și nu înțelegeam de ce nu sunt valorificate. Concret, după ce am ajuns la Băile Herculane, am scris un articol pe care l-am postat pe Bored Panda și în câteva zile am avut undeva la 19.000 de vizualizări. Atunci ne-am dat seama că este un subiect care are foarte mare relevanță și am zis să facem mai mult. Astfel, în trei zile după ce am ajuns la Herculane, am început și proiectul practic. Am început totul destul de spontan”, ne-a explicat Oana Chirilă, președintele Asociației Locus, ONG sub care s-a reunit grupul de tineri studenți arhitecți și proaspăt absolvenți care derulează „Herculane Project”.
Potrivit reprezentanților ONG-ului, Herculane Project are scopul de a reactiva din punct de vedere arhitectural și social centrul istoric al stațiunii, de a restaura și conserva Băile Herculane. Concret, acest lucru ar urma să fie realizat prin acționare asupra monumentelor istorice și a spațiului public, prin organizarea de evenimente educative și culturale.
În doar câteva luni, numărul persoanelor implicate în Herculane Project a ajuns de la patru la opt, iar în prezent, 27 de oameni luptă pentru a salva Perla Europei. Astfel, s-a format o echipă multidisciplinară din care fac parte și arheologi, IT-iști sau firme specializate pe arhitectură. Toți încearcă să intervină în Băile Herculane prin intermediul Asociației Locus, ce are ca scop salvarea și promovarea patrimoniului.
Băile Neptun, în paragină
„După ce am văzut feedback-ul pozitiv pe care l-am avut cu articolul postat pe Bored Panda, am sunat la Primăria Băile Herculane, unde am discutat cu compartimentul lor de urbanism și am hotărât ca în următoarele zile să ne întâlnim, să vedem ce putem face pentru clădirea în cauză despre care era articolul, și anume Băile Neptun. Practic, așa am început, aceștia au fost pașii concreți”, a detaliat Oana Chirilă.
Clădirea a fost construită între anii 1883 și 1886 de către Alpar Ignat, la comanda împăratului austriac Franz Josef, și a servit ca o baie termală și sulfuroasă, cu o gamă largă de tratamente oferite. Clădirea face parte dintr-un ansamblu de arhitecturi mai mare denumit Ansamblul Casino, format din Băile Neptun, Cazinoul și două hoteluri, Traian și Decebal. În prezent, Băile Neptun se află într-o stare avansată de degradare.
„În timpul întâlnirii pe care am avut-o cu primăria, am decis de fapt care o să fie următorii pași din punct de vedere tehnic. Starea Băilor Neptun era puțin mai bună față de starea actuală. Adică era tot o stare de degradare, dar nu erau foarte multe elemente prăbușite. Avea o zonă în amonte, într-adevăr, care prezenta degradări mari și noi inițial preconizam că aceea va fi prima zonă care va ceda și avea zone care erau foarte critice, iar zona care s-a prăbușit era din nou în stare critică. Prezenta degradări multiple, chiar și structural, dar starea nu era la fel de gravă ca și acum. Între timp, s-au prăbușit doi pereți structurali și o parte dintr-o șarpantă, iar acum riscul este să se prăbușească în zona aceea toată șarpanta și practic să distrugă prin acest lucru o parte din clădire”, a explicat președintele Asociației Locus.
Tinerii care s-au reunit în cadrul ONG-ului cu scopul de a salva patrimoniul din Băile Herculane au luat decizia de a iniția un proiect de intervenție de urgență, pentru a stopa starea degradantă în care se află clădirea. Din păcate, sunt o mulțime de pași de făcut, iar costurile sunt uriașe, plus că regimul de proprietate al Băiloe Neptun este pe alocuri incert.
„Următorii pași, acum după prăbușire, sunt de a reactualiza practic atât expertiza tehnică pe zona aceea, cât și detaliile. Practic, trebuie reactualizat proiectul, refăcut inclusiv devizul și de acolo ajungem în punctul în care am fost și anul trecut, să vedem exact în ce mod administrația locală și posibil alte instituții ale statului pot finanța acest proiect, pentru că noi ca asociație, deși am încercat să facem anumite campanii de strângere de fonduri, oamenii donează foarte puțin pentru un obiectiv care nu se știe exact în ce situație este. Clădirea e a administrației locale, dar terenul are doi proprietari privați. Dânșii nu și-au dat acordul ca noi și administrația să facem această lucrare și în același timp există și foarte multe sechestre și litigii privind terenul, există un prejudiciu de șase milioane de euro. Sunt mai multe probleme care ne împiedică să facem mai mult decât atât”, a afirmat Oana Chirilă.
Reprezentanții Asociației Locus s-au gândit la mai multe variante prin care clădirea Băile Neptu ar putea fi restauratată, însă costurile se ridică la milioane de euro.
„Noi ne gândim și avem câteva variante pentru ce ar putea fi clădirea în viitor, dar momentan nu se poate. Există varianta în care ea este din nou baie, dar asta este o variantă foarte scumpă, pentru că trebuie să o aduci la standardele europene în ceea ce privește echipamentele balneare, iar clădirea se află într-o stare critică și are nevoie de foarte multă atenție.
Pe de altă parte, ne-am gândit la introducerea unei funcțiuni culturale, fiindcă Herculane nu dispune de un muzeu, nu dispune de un spațiu cultural care să susțină diverse evenimente, clădirea ar putea deveni parțial genul acesta de obiectiv sau bineînțeles se pot introduce mai multe funcțiuni. Investiția finală ar fi foarte mare, milioane de euro. Administrația ne susține în măsura în care își și permite să susțină, ei nu vor putea niciodată să finanțeze o astfel de lucrare, dar pot să caute diverse axe de finanțare și să acceseze, dar ei singuri nu au cum. Este și foarte greu, problema la patrimoniu este nu numai investiția inițială, ci și ce urmează după, pentru că trebuie întreținut. Are nevoie de mentenanță. Sunt lucruri care în timp costă”, a detaliat Oana Chirilă.
„Herculane este o comoară”
Reprezentanții Asociației Locus sunt de părere că este nevoie de o „viziune în ansamblu” în ceea ce privește dezvoltarea stațiunii Băile Herculane, iar toți factorii de decizie să se pună la o masă și a ajunge la o singură concluzie.
„Herculane în sine este o comoară și cred că acesta este norocul stațiunii de fapt și de aceea mai supraviețuiește și mai are noroc și cu noul centru, fiindcă în noul centru marile hoteluri au fost reabilitate, funcționează și au și SPA-uri. Și centrul istoric are nevoie de foarte multă atenție. Problema acolo este că există foarte multe procese și există sechestre puse și pe terenuri, și pe clădiri. O altă problemă este că toți cei care ar putea să ajute la dezvoltarea patrimoniului, a turismului balnear, a turismului cultural nu reușesc să se pună la o masă și să ajungă la o concluzie. În cazul unei dezvoltări, este nevoie de o viziune de ansamblu, nu poate fiecare să-și facă ce vrea și cum vrea, trebuie să gândit puțin și trebuie gândit astfel încât să aibă relevanță pentru 10, 15, 20 de ani”, a declarat Oana Chiriță.
În acest moment, principalul proiect al Asociației Locus este Herculane Project și, în special, salvarea Băilor Neptun.
„Noi, în cadrul Herculane Project, ne propunem să creăm o platformă de reactivare al centrului istoric, care să acționeze pe mai multe direcții, pe intervenții cum e aceasta, de arhitectură, intervenții de urgență, ce putem să facem în mod concret pentru un monument. Partea de educare, prin școli de vară, partea de promovare a patrimoniului, avem diverse tururi, alte proiecte culturale. Și mai avem unelte de cultură și de urbanism, dezvoltăm și un ghid de intervenție pentru monumente. Sunt mai multe direcții pe care ne focusăm, dar, într-adevăr, proiectul de la Băile Neptun este cumva cel mai important, pentru că ar avea și impactul cel mai major asupra unui monument, în mod direct”, a detaliat președintele Asociației Locus.
Sursa foto: Facebook / Herculane Project
