Clubul sportiv UTA sărbătorește, în18 aprilie, 75 de ani de existență iar Complexul Muzeal Arad a ales să prezinte, online, o fotografie-document, un instantaneu din celebra colecție a lui Iosif Sârbuț realizată în cele câteva decenii în care a fost angajatul teatrului arădean, și care a fost donată muzeului în 1976. Fotografia a imortalizat o fază din timpul meciului între echipele UTA – campioana României la momementul respectiv – și Farul Constanța, care a avut loc în 6 decembrie 1970, pe care echipa arădeană l-a câștigat cu 3-0. Echipa de fotbal a fost înființată în 1945 de baronul Francisc Neuman, sprijinit de 64 de prieteni, cu numele de ITA, și tot el a construit, în doar un an de zile, stadionul (astăzi demolat) care era la vremea respectivă cel mai modern din țară. Echipa, numită ulterior UTA a avut o mulțime de jucători celebri și a fost supranumită „Bătrâna Doamnă” pentru longevitatea pe care a avut-o în Divizia A.
Printre momentele de glorie ale echipei trebuie menționate titlurile de campioană națională și câștigarea Cupei României dar și memorabila victorie împotriva celebrei echipe Feyenoord Rotterdam, campioana Olandei, câștigătoarea Cupei Campionilor Europeni și câștigătoarea Cupei Intercontinentale, pe care echipa arădeană, care câștigase campionatul României, a reușit să o elimine din primul tur în 1970. După certitudinea victoriei, în meciul de la Arad, întreg orașul a ieșit pe străzi, ridiculizându-l pe antrenorul echipei olandeze, Ernst Happel, și scandând în gura mare „Happel, Happel/ha, ha, ha!” Chiar dacă gloria de odinioară a echipei a fost mult știrbită în ultimele decenii, după ce, în 1979, UTA a retrogradat pentru prima oară în istoria sa, suporterii i-au rămas credincioși, iar echipa se bucură de întreaga lor susținere, mai ales acum, când, după ce a jucat în condiții vitrege în lipsa unui stadion pe care, de ani de zile, primăria nu reușește să-l finalizeze, are toate șansele să revină în prima ligă.
Obiectul expus de Muzeul Banatului Montan pe site-ul instituției este un corn de bivol din secolul al XIX-lea, de aproape un metru lungime, care a aparținut Reuniunii bărbătești de cântări Steierdorf, fondată în 1869 în așezarea minieră întemeiată de coloniști veniți din Styria în 1773.
Cornul, transformat în obiect decorativ, a fost primit în dar de corul de bărbați la o mare festivitate care a avut loc la Timișoara în 1891, cu ocazia sfințirii steagurilor, la care au participat peste 3.000 de coriști din Banat și Bacica, ansambluri corale, dirijori și soliști. Cornul este înfășurat cu o bandă metalică decorată cu motive stilizate pe care a fost gravată inscripția „Steierdorfer Männervergesang Verein 1891”. Obiectul expus sugerează, simbolic, bogata viață culturală bănățeană, reprezentată de asociații și uniuni culturale, fanfare, asociații sportive, toate de o mare diversitate, care au conturat multiculturalitatea specifică Banatului.
Muzeul Național al Banatului din Timișoara oferă publicului, în variantă virtuală, câteva exemplare de cochilii Kauri din perioada otomană, aparținând speciilor Monetaria moneta și Monetaria annuluus. Acești melci alcătuiesc un grup de moluște marine care trăiesc în apele calde ale Oceanului Indian și Oceanului Pacific și cuprind în jur de 2.000 de specii, iar cochiliile lor au fost considerate valoroase din cele mai vechi timpuri, deoarece seamănă cu porțelanul. Din acest motiv au fost întrebuințate de peste patru milenii ca podoabe, accesorii vestimentare, dar și amulete pentru noroc, sănătate și fertilitate sau chiar ca monede, cu o largă circulație mai ales în Asia, Africa și Oceania, dar și în America de Nord sau unele locuri din Europa. Cochiliile prezentate de muzeul timișorean, de mici dimensiuni, au fost descoperite la Timișoara, în timpul cercetărilor arheologice preventive din Piața Unirii. Ele datează din perioada stăpânirii otomane și prezintă urme de prelucrare, fiind folosite ca obiecte de podoabă.
