Trasee istorice de neratat în sudul Banatului românesc. Ce locuri cunoscute și...

Trasee istorice de neratat în sudul Banatului românesc. Ce locuri cunoscute și mai puțin cunoscute puteți vizita

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1794128116">

Mulți turiști români sunt interesați să viziteze atât locuri cu peisaje naturale care te invită la drumeții, cât și  orașe sau monumente istorice. Dacă în toate țările cele mai multe sunt puse în valoare pentru atragerea turiștilor, în România, multe sunt ocolite fie din cauza drumurilor proaste, fie pentru că că nimeni nu s-a îngrijit de ele și au fost lăsate să ajungă o ruină, ori nu se bucură de prea multă popularizare.

Interes pentru un monument istoric

Județul Caraș-Severin a fost dăruit de natură cu locuri de vis și are o bogată istorie, diferită de cea a altor regiuni ale țării, dar paragina s-a întins de-a lungul ultimelor decenii asupra unor locuri altădată cunoscute în întreaga Europă și vizitate de cei mai de vază oameni ai vremii. Mai mulți primari și nu numai au început să înțeleagă în ultima vreme importanța pe care turismul ar putea-o avea pentru dezvoltarea localităților lor, și unii se străduiesc să pună în valoare ceea ce le oferă natura sau moștenirea rămasă de la cei care au trăit odinioară pe aceste meleaguri.

Oficialitățile s-au arătat preocupate, în ultime vreme, de restaurarea turnului de la Grădinari, monument istoric care domină o parte a Văii Carașului, pentru a fi inclus într-un circuit turistic ce include cetățile medievale de la Mehadia, Ilidia și Carașova. Istoricii nu au ajuns la un punct de vedere comun cu privire la originea și rostul acestui turn. Unii sunt de părere că e un fost turn al unei biserici construită undeva la mijlocul secolului al XVIII-lea, dărâmată la începutul secolului trecut, dar după alții, originea sa e mult mai veche, din vremea Cavalerilor Teutoni, care l-au înălțat în secolul al XIII-lea din rațiuni militare.

Pe urmele eroilor și a capetelor încoronate, la Băile Herculane

Băile Herculane, o stațiune așezată într-un peisaj superb, cunoscută din antichitate și vizitată pe vremuri de mai multe capete încoronate, a fost lăsată să se distrugă, și paragina care a cuprins-o e din ce în ce mai greu de îndepărtat, în ciuda eforturilor de a mai pune cât de cât în valoare câte un monument arhitectonic de patrimoniu. Până când superbele edificii din stațiune și-ar putea recăpăta strălucirea și eleganța de odinioară, edilii au inițiat o campanie de promovare a unor obiective care nu au avut nevoie de intervenții prea mari pentru a fi incluse în trasee turistice. În parcul din vecinătatea cazinoului, amenajat  în jurul anului 1860 după planurile peisagistului vienez Lothar Abel, cel căruia i se datorează și parcul Prater sau serele și muzeul botanic din Viena, există un arbore Sequoia mamut, cu înălțimea de 30 de metri, diametrul de un metru și jumătate și o circumferință de aproape cinci metri la bază, care, deși nu e foarte bătrân, a fost declarat monument al naturii, căci în întreaga țară există mai puțin de 20 de exemplare ale acestui arbore exotic.

Pe lista obiectivelor figurează și mai multe foișoare pentru popasuri turistice, cunoscute după culori, printre care foișorul roșu, Elisabeta, aflat în cel mai înalt punct, la aproximativ 500 de metri altitudine, construit prin 1887 la dorința vestitei împărătese Sissi, mare iubitoare de drumeții montane în împrejurimile stațiunii. Un alt foișor, Ciorici, se află la altitudinea de 391 metri, pe marginea unei stânci, pe drumul către Vârful Elisabeta și spre Poiana cu Peri. Au fost amenajate mai multe poteci,  precum cea care se numește  „Pe urmele împărătesei Elisabeta”, și altele unde locuri de popas sunt Foișorul Gelben sau cel Verde. În 1896, pe platoul din fața „Piscului Jubiliar” s-au aprins focuri la inaugurarea canalului Porțile de Fier, când stațiunea a fost gazda a trei capete încoronate: regele Carol I al României, regele Alexandru I al Serbiei și împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph. Tot la Băile Herculane s-a lansat un nou traseu cultural-turistic cu recunoaștere națională, „Pe urmele lui Hercules”, care permite o mult mai lungă călătorie, începută din îndepărtatele timpuri mitice, până în vremuri mai noi, marcate de  importante monumente culturale care au dăinuit peste veacuri. Acesta urmărește drumul pe care legendele locale spun că l-ar fi parcurs vestitul erou din mitologia greacă  prin actualele județe Caraș-Severin, Gorj și Mehedinți în drumul făcut pentru căutarea lânii de aur, săvârșind și prin aceste părți mai multe fapte de vitejie.

Surse foto: Facebook / Prin Banat, expressdebanat.ro, caon.ro, banatulmeu.ro, primaria.baile-herculane.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.