Trecutul vechiului și pitorescului oraș arădean Lipova, așezat pe malurile Mureșului și atestat documentar încă de la începutul secolului al XIV-lea, este extrem de bogat în evenimente istorice importante pentru această parte a țării.
În oraș se păstrează edificii vechi de secole, străzi și case din alte vremuri, care dau așezării un aer arhaic. În așezarea medievală, regele Carol Robert de Anjou a ridicat o mănăstire franciscană, în secolul al XIV-lea era un centru de ștanțat monede iar la începutul secolului al XVI-lea, oraș liber regesc și cetate de scaun de judecată. Lipova a jucat un important rol strategic în luptele purtate între Habsburgi și otomani și pentru scurt timp a fost cucerită și de oastea lui Mihai Viteazul. În timpul stăpânirii otomane a fost vizitată și de vestitul călător turc Evliya Çelebi, care socotea cetatea drept una dintre cele mai mari și mai dezvoltate din zonă. Unele dintre valoroasele monumente istorice ale orașului sunt în curs de reabilitare, dar altele, care ar putea atrage numeroși turiști, sunt încă lăsate în paragină.
Povestea cetății Șoimoș
Printre cele mai cunoscute monumente se numără mănăstirea Maria Radna, un loc de pelerinaj de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, dar și vechea cetate Șoimoș, aflată pe malul drept al Mureșului și atestată documentar în 1278. La fel ca celelalte cetăți din epocă, și aceasta avea un rol strategic, atât de apărare cât și de pază în fața unor pericole, fiind așezată în așa fel încât primejdia să poată fi vestită de la mare distanță, cu ajutorul focului aprins de alte cetăți ridicate pe înălțimi. Cetatea, construită după marea invazie tătară, avea turnuri și era apărată de un dig și de șanțuri adânci, intrarea în interiorul acesteia făcându-se pe un pod mobil care se ridica în caz de asediu.
În anul 1315, Șoimoș a devenit cetate regală și a fost donată mai multor familii nobiliare, la mijlocul secolului al XV-lea devenind proprietatea lui Ioan de Hunedoara, care a refăcut-o cu ajutorul unor meșteri italieni. Cetatea a fost asediată în 1514 de răsculații lui Gheorghe Doja, ulterior a intrat în stăpânirea voievodului Transilvaniei, Ioan Zápolya, și în 1552 a fost ocupată de turci, care, cu mici intermitențe, au stăpânit-o până la sfârșitul secolului al XVII-lea. Cum importanța militară a cetății a scăzut după cucerirea habsburgică, ea a fost părăsită un secol mai târziu și a fost salvată de la distrugerea definitivă de trecerea ei sub protecția legii monumentelor, încă din secolul al XIX-lea. O restaurare a vechii cetăți medievale ar crește considerabil oferta turistică a orașului Lipova dar chiar și așa, este un loc care merită vizitat, fie și numai pentru peisajul care poate fi admirat de pe deal.
Bazarul, prezent în catalogul monumentelor semilunii
La Lipova se află unul din puținele vestigii otomane păstrate în Banat și singurul bazar turcesc care mai există în România, un monument istoric prezent și în catalogul monumentelor semilunii din întreaga lume. Acesta a fost construit în urmă cu patru secole de otomanii care stăpâneau orașul, și din aceeași epocă se păstrează și sistemul de canalizare, amenajat după captarea unui izvor, care încă este în stare de funcțiune.
Culoarul pe care negustorii își așezau mărfurile este delimitat de opt colane legate între ele prin arcade iar sub bazar mai există o pivniță uriașă, unde se păstra marfa. Din păcate, bazarul, care are și astăzi o destinație comercială, a ajuns într-o avansată stare de degradare, ba mai mult, modificările care i-au fost aduse de noii proprietari privați sunt total improprii și de un gust mai mult decât discutabil pentru un edificiu de patrimoniu, deși, cu o amenajare adecvată, ar putea fi unul din principalele locuri turistice ale orașului.
Biserica ortodoxă, monument istoric de interes național
Un alt vechi edificiu al Lipovei este biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită în anul 1367, cel mai probabil de cnezii români de pe Valea Mureșului, iar după tradiție, chiar cu contribuția lui Basarab I, domnul Țării Românești. Biserica, monument istoric de importanță națională, mai păstrează și astăzi urme din vechiul lăcaș medieval și este considerată o capodoperă a artei feudale românești. Dacă la origini a fost ridicată în stil bizantin, în secolul al XVIII-lea i s-au adăugat elemente rococo și baroce.
Frescele din interior, realizate în epoci diferite, sunt considerate deosebit de valoroase de specialiștii în artă. Cele mai vechi straturi de frescă au fost datate de Nicolae Iorga în jurul anului 1500, iar din prima jumătate a secolului al XVIII-lea datează frescele în stil bizantin ale pictorului Nedelcu și picturile de pe iconostas, cele mai importante fiind cele semnate de cunoscutul pictor bisericesc Ștefan Tenețchi, la sfârșitul aceluiași secol. Tot atunci au fost făcute și adaosuri arhitecturale, în stil baroc. Tronul arhieresc, sculptat cu măiestrie, a fost adus din Moldova și este una din piesele de mare valoare ale bisericii.
În anii interbelici, prin grija lui Sever Bocu, ales de nouă ori deputat de bănățeni și numit în 1928 ministru al Banatului fără portofoliu în primul guvern condus de Iuliu Maniu, biserica a fost renovată și i s-au adus unele modificări. În casa acestuia din Lipova, astăzi muzeu al orașului, se pot vedea, de asemenea, piese de mare valoare istorică, remarcabile colecții de artă, carte românească veche sau etnografie. Încă de anul trecut, biserica a intrat într-un amplu proces de consolidare și restaurare cu fonduri europene, menit să-i redea strălucirea pe care o merită.
Podul din romanul lui Ioan Slavici
A început și restaurarea podului metalic de peste Mureș, construit în 1896, care are 144 metri lungime și leagă Lipova de Radna, oferind o minunată priveliște panoramică asupra văii Mureșului.
Odinioară, podul descris de Ioan Slavici în romanul său „Mara”, era arendat, cei care doreau să-l treacă aveau de plătit o taxă, dar era și un loc în care negustorii își puteau expune marfa.
După finalizarea lucrărilor, se dorește ca acesta să devină un atractiv loc de promenadă atât pentru locuitorii orașului cât și pentru vizitatorii acestuia. Vor fi refăcute și cele două vămi din secolul al XIX-lea, aflate la capetele podului, iar de-a lungul acestuia se preconizează și amenajarea unei scene mobile pentru diferite evenimente culturale.
Surse foto: glsa.ro, turismlipova.ro, arhiepiscopiaaradului.ro, zigzagprinromania.com, wikipedia.org
