figure id="attachment_433376" aria-describedby="caption-attachment-433376" style="width: 640px" class="wp-caption alignnone">
La sfârșitul săptămânii trecute, la Sânnicolau Mare a avut loc un eveniment deosebit care a marcat punerea pietrei de temelie a Centrului Cultural Bela Bartok, un edificiu care se află pe strada Ghoerghe Șincai nr. 11, la Biserica Reformată din acest oraș. Evenimentul care a fost inclus în cea de-a 25-a ediție a Zilelor Culturale Maghiare a avut parte și de invitați de seamă, formația Muzsikás din Ungaria interpretând la fața locului câteva piese ale celebrului compozitor.
„Inițial am intenționat să organizăm acest eveniment pe data de 25 martie, atunci când s-au împlinit 140 de ani de la nașterea lui Bela Bartok, dar din cauza pandemiei acest lucru nu a fost posibil. Asociația Pro Bartok există din 2001 și în ultimii ani am căutat o serie de alternative pentru nașterea acestui centru cultural. Suntem foarte bucuroși că am reușit să facem acest pas, iar pe lângă renovarea Bisericii Reformate de aici, avem planuri inedite… creearea unei săli de concerte și a unei săli de expoziții“, spune Tamás Sándor, președintele asociației Pro Bartók, inițiatoarea acestui Centru Cultural.
Născut la Sânicolau Mare în 25 martie 1881 într-o familie de învățători, Béla Bartók își trăiește aici primii 7 ani din viață. Aici a vibrat pentru prima dată la sunetul pianului, și tot aici a făcut cunoștință cu muzica lăutărească, însă destinul sau de artist progresist, în căutarea stilului personal și a unui limbaj original, îl va purta pe continente diferite, în laborioase călătorii de cercetare a rădăcinilor muzicii. Pentru început, în 1906, face prima sa expediție în zonele Ungariei de nord, acțiune din care a rezultat o culegere prefațată de Zoltan Kodaly și intitulată 20 de cântece populare maghiare. Urmează o perioada intensă de culegere pe teren și sistematizarea științifică a folclorului slovac, românesc, ucrainean, bulgar, turc și arab, călătoriile de studiu ale lui Bartók extinzându-se în nordul Africii, Anatolia și Laponia. Începând cu 1907 Béla Bartók întreprinde o serie de călătorii de cercetare în Transilvania și Banat înregistrând și documentând cea mai mare colecție de cânt popular românesc de până azi – peste 1300 de cântece instrumentale și vocale. Bartók a pus astfel bazele etno-muzicologiei moderne.
Din pacate, in articol nu exista niciun cuvant despre despre folclorul sarbesc din Banat, doar despre „folclorului slovac, românesc, ucrainean, bulgar, turc și arab”, desi exista melodii culese si imprimate (rudimentar, dar exista si azi) de Bartok la nord-vest de Timișoara, care se canta si azi in tinut, fiind un fel de marca a sarbilor din nord-vestul Banatului, fie ca vorbim de Sannicolau Mare, Kikinda sau spre Szeged mergand. Vezi Malo Kolo: https://www.youtube.com/watch?v=DHEYJxIiFhg.