RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua a 14 a SUA refuză oferta Poloniei de...

RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua a 14 a SUA refuză oferta Poloniei de a prelua avioanele MIG 29 pentru Ucraina UPDATE 9 Analiza serviciilor secrete americane

0
DISTRIBUIȚI

UPDATE 9 Statele Unite au respins definitiv propunerea Poloniei de a livra avioanele sale MiG armatei americane pentru a trimite apoi Ucrainei, a anunţat miercuri Pentagonul, notează AFP.

După o discuţie, miercuri, între secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi omologul său polonez, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat într-o conferinţă de presă că Washingtonul „nu sprijină la ora actuală transferul suplimentar de avioane de luptă către forţele aeriene ucrainene”. „Considerăm că adăugarea de aeronave la inventarul ucrainean nu este de natură să schimbe în mod important eficacitatea forţelor aeriene ucrainene în raport cu capacităţile ruseşti” în aer, a adăugat el.

În plus, „serviciile de informaţii sunt de părere că transferul avioanelor MiG-29 Ucrainei ar putea fi perceput ca o deversare a conflictului şi ar putea antrena o reacţie importantă a Rusiei care ar creşte perspectiva unei escaladări militare cu NATO”, a declarat John Kirby.

UPDATE 8 Ministerul Apărării Naționale (MApN) a reacționat miercuri la afirmațiile ministerului rus al Apărării, care ar fi acreditat ideea că în România ar fi relocate aeronave de luptă ucrainene. „Pe teritoriul României nu se află aeronave militare ucrainene”, spune MApN.

„Cu privire la afirmațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului Rus al Apărării, de miercuri, 9 martie, prin care se acreditează ideea că pe teritoriul României ar fi fost relocate aeronave de luptă ucrainene, care astfel <nu iau parte la confruntări>, facem următoarele precizări: Afirmația este în totalitate falsă. Pe teritoriul României nu se află aeronave militare ucrainene”, a transmis MApN.

UPDATE 7 Armata rusă a distrus de la începutul invaziei în Ucraina 89 de avioane de luptă şi 57 de elicoptere dintr-un total de circa 250 de aparate de acest fel funcţionale (avioane şi elicoptere) deţinute de forţele aeriene ucrainene, a comunicat miercuri Ministerul rus al Apărării, care a mai susţinut că unele avioane militare ucrainene au fost relocate în România şi prin urmare acestea nu participă la lupte, relatează agenţia Interfax.

”Când a fost lansată operaţiunea specială, Forţele Armate ale Ucrainei aveau până la 250 de avioane de luptă şi elicoptere în stare de funcţionare. Forţele Aerospaţiale Ruse au distrus 89 de avioane de luptă şi 57 de elicoptere la sol şi în aer”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

”Unele dintre avioanele (de luptă) ucrainene au fost relocate în România şi nu iau parte la confruntări”, a susţinut acesta, conform declaraţiei sale redate de Interfax. Nu este pentru prima oară când autoritățile din Rusia dezinformează, inventând tot felul de ”povești”, cum ar fi și cea că președintele Volodimir Zelensky se ascunde la Brașov.

UPDATE 6 Uniunea Europeană a indicat miercuri că se îndoieşte de credibilitatea afirmaţiilor guvernului rus care a afirmat că a descoperit un program biologic militar în Ucraina, spunând că Moscova are un istoric de răspândire a dezinformării cu privire la armele biologice, relatează Reuters.

”Credibilitatea informaţiilor furnizate de Kremlin este în general foarte îndoielnică şi scăzută”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru Afaceri Externe, Peter Stano.

”Dezinformarea rusă are un istoric de promovare de naraţiuni manipulatoare despre arme biologice şi presupuse ‘laboratoare secrete’ ”, a spus el, adăugând că UE nu are cunoştinţă de existenţa unor laboratoare ucrainene care să nu fie în conformitate cu legislaţia internaţională.

În ultimele zile, Rusia a acuzat Ucraina că a încercat să dezvolte arme biologice sau nucleare. Miercuri, Kremlinul a indicat că Washingtonul trebuie să dea explicaţii în legătură cu ”laboratoare ucrainene pentru arme biologice”.

”Ucraina neagă strict orice astfel de acuzaţie”, a declarat, la rândul său, un purtător de cuvânt al preşedinţiei ucrainene.

  • UPDATE 5 Sunt copii prinși sub ruinele spitalului din Mariupol, spune președintele ucrainian Volodimir Zelensky, miercuri, după ce orașul din sudul țării a fost distrus de bombardamentele rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelensky a spus, miercuri, că un spital pentru copii din orașul port din sudul țării a fost distrus în întregime de bombardamentele rusești, scrie Sky News.

El a afirmat că sunt copii prinși sub dărâmături și a distribuit un videoclip sfâșietor care ilustrează amploarea distrugerilor. „Cât timp va mai fi lumea complice la ignorarea terorii?”, a spus el. „Închideți cerul chiar acum! Opriți crimele!”, cere Zelensky.

„Aveți putere, dar se pare că vă pierdeți umanitatea”, mai spune președintele ucrainean. Anterior, viceprimarul din Mariupol a afirmat că 1.200 de persoane au murit în oraș.

UPDATE 4 Centrala nucleară de la Cernobîl a fost deconectată de la rețeaua electrică a țării de către forțele rusești, a declarat miercuri operatorul de stat ucrainean Ukrenergo, situație care ar putea pune în pericol răcirea combustibilului nuclear încă depozitat la sit, scrie Washigton Post.

„Din cauza acțiunilor militare ale ocupanților ruși, centrala nucleară de la Cernobîl a fost complet deconectată de la rețeaua electrică.


Centrala nucleară nu are nicio sursă de alimentare cu energie electrică”, a declarat Ukrenergo într-un comunicat pe pagina sa oficială de Telegram.

Energia electrică este necesară pentru sistemele de răcire, ventilație și stingere a incendiilor din uitatea care acum este oprită. Într-o declarație pe pagina sa de Facebook, Ukrenergo a mai spus că au fost pornite generatoare diesel de urgență, care vor putea lucra doar 48 de ore.

Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halushchenko, a declarat miercuri, potrivit Reuters, că autoritățile nu știu care sunt nivelurile de radiații de la centrala de la Cernobîl și nu au niciun control asupra a ceea ce se întâmplă la centrala nucleară din Zaporizhzhia, cea mai mare centrală nucleară din Europa, care a fost capturată de forțele rusești săptămâna trecută.

UPDATE 3 Acțiunile NATO au împins tensiunile dintre Ucraina și Rusia până la „punctul limită”, a spus Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din China.

În cadrul unei declarații pentru presă, Zhao Lijian a îndemnat Statele Unite să ia în serios îngrijorările Chinei și să evite să submineze drepturile și interesele Rusiei în problema ucraineană.

Zhao le-a spus reporterilor că „impunerea de sancțiuni nu va aduce niciodată pace și securitate deoarece acestea provoacă serioase dificultăți economiilor și mijloacelor de trai”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a mai spus că Rusia și China vor continua „cooperarea în comerț, inclusiv în schimburile de petrol și gaze, în spiritul respectului bilateral, al egalității și al beneficiului ambelor părți”.

China a mai anunțat că trimite în Ucraina ajutor umanitar, inclusiv hrană și produse de necesitate, în valoare de 791,000 de dolari.

UPDATE 2 ONU estimează că aproximativ 2,2 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul războiului. Autoritățile europene cred că UE trebuie să fie pregătită pentru cinci milioane de refugiați.

Agenția pentru refugiați a ONU estimează că între 2,1 milioane și 2,2 milioane de refugiați au plecat deja din Ucraina de la startul invaziei ruse, în urmă cu două săptămâni.

Reprezentanții ONU mai spun că nu cred că exodul se va opri curând, potrivit Sky News.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a declarat zilele trecute că UE trebuie să fie gata pentru sosirea a cinci milioane de oameni din Ucraina.

„Trebuie să fim pregătiți să primim cinci milioane de oameni. Știm că în timpul crizei din Siria din anii 2015-2016, care a fost criza migranților în Europa, vorbeam despre aproximativ 1,5 milioane de oameni, acum vor fi mai mulți”, a spus Borrell.

Diplomatul european a mai spus că UE nu trebuie să se mobilizeze doar pentru a acorda ajutor umanitar, dar și pentru a aloca resurse țărilor care au granițe cu Ucraina prin care intră refugiați.

UPDATE 1 Sistemele de monitorizare a instalațiilor de deșeuri radioactive de la Cernobîl, în nordul Ucrainei, au încetat să mai transmită date către organizația de supraveghere nucleară a ONU, a declarat instituția, citată de Sky News.

„Directorul general a indicat că transmisia de date de la distanță de la sistemele de monitorizare a garanțiilor instalate la centrala nucleară de la Cernobîl a fost pierdută”, a precizat Agenția Internațională pentru Energie Atomică într-un comunicat.

Cernobîl – scena unui accident nuclear major în aprilie 1986 – a fost preluat de forțele rusești luna trecută.

Știrea inițială

Germania se opune transferului de avioane de vânătoare spre Ucraina prin tranzitarea teritoriului său, iar Departamentul american al Apărării a părut să respingă o propunere în acest sens formulată de Polonia, argumentând că ar apărea riscuri privind o confruntare militară NATO-Rusia.

„Trebuie să ne asigurăm că acest război nu se va extinde în spaţiul Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat marţi seară Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, potrivit Bild-TV şi site-ului Tagesschau.de.

Şi Pentagonul a părut să respingă propunerea Poloniei de a transfera avioane de vânătoare MIG-29 la Baza aeriană americană Ramstein din Germania, pentru a fi trimise de acolo în Ucraina. „Perspectiva ca avioane de vânătoare aflate sub controlul Guvernului american să decoleze dintr-o bază a SUA/NATO din Germania spre un spaţiu aerian ucrainean disputat cu Rusia generează preocupări grave pentru întreaga Alianţă Nord-Atlantică. Nu ne este clar raţionamentul fundamental din spatele acestei propuneri. Acest lucru arată complexităţile generate de această problemă”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, citat de site-ul Axios.com, precizând că Washingtomul va continua consultările cu Guvernul de la Varşovia. Departamentul de Stat a transmis că Polonia nu s-a consultat cu Statele Unite înainte de a formula această propunere.

În acest timp, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul de stat american Antony Blinken au convenit, marţi, la Paris, să continue să facă presiuni asupra preşedintelui rus Vladimir Putin în încercarea de a pune astfel capăt războiului din Ucraina, tranmsite AFP.

Macron şi Blinken „şi-au reafirmat angajamentul de a impune costuri semnificative preşedintelui Putin şi colaboratorilor săi atât timp cât continuă războiul deliberat în Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.