UPDATE 7 Lloyd Austin, secretarul american al Apărării, a insistat marţi după-amiază, în cursul unei reuniuni organizate în Germania, pentru intensificarea asistenţei militare destinate Ucrainei şi a cerut Rusiei să oprească imediat conflictul.
„Nu avem timp de pierdut. Ţările dintre întreaga lume trebuie să intensifice asistenţa pentru a acoperi nevoile Ucrainei. Naţiunile dintre întreaga lume sunt unite în determinarea de a susţine Ucraina în lupta împotriva agresiunii imperiale a Rusiei. Ucraina crede că poate învinge, la fel crede toată lumea de aici”, a declarat Lloyd Austin, potrivit posturilor de televiziune BBC News şi CNN, în cursul reuniunii miniştrilor Apărării din ţări occidentale desfăşurată în Baza militară Ramstein din Germania.
Însă, deşi susţine că Ucraina va câştiga actualul conflict, Lloyd Austin îi cere preşedintelui rus, Vladimir Putin, să oprească războiul. „Cred că primul lucru este oprirea conflictului. Domnul Putin, cel care a luat decizia iniţierii conflictului, trebuie să oprească acest conflict”, a insistat şeful Pentagonului, catalogând drept „nejustificată” intervenţia militară rusă în Ucraina.
Guvernul Germaniei ar intenţiona, pe fondul disputelor interne şi al presiunilor internaţionale, că permită industriei militare germane să vândă Ucrainei tancuri de tip Gepard, echipate cu sisteme antiaeriene, au afirmat marţi dimineaţă surse guvernamentale de la Berlin citate de publicaţiile Bild şi Stern.
UPDATE 6 Conferința de presă comună susținută de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a devenit acidă, după ce Lavrov a reclamat că ONU nu a intervenit în urma a ceea ce el a numit o încălcare a acordurilor de la Minsk de către Ucraina în legătură cu Luhansk și Donețk.
Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a reclamat în fața secretarului general al ONU că Organizația nu a intervenit în ceea ce el a numit încălcare a acordurilor de la Minsk de către Ucraina. În replică, Antonio Guerres a spus că „nu sunt trupe ucrainene în Rusia”, ci situația este inversă.
Guterres a intervenit și a spus că înțelege că Rusia are „multe nemulțumiri”, dar există „un număr mare de mecanisme prin care pot fi abordate nemulțumirile”.
„Există un lucru care este adevărat și evident și pe care niciun argument nu îl poate schimba: Nu avem trupe ucrainene pe teritoriul Federației Ruse, dar avem trupe rusești pe teritoriul Ucrainei”, a spus Guterres, potrivit Sky News.
De asemenea, el a negat acuzația lui Lavrov potrivit căreia ONU încearcă să „șteargă regulile de bază” ale cartei sale, afirmând că grupul „respectă și se supune în întregime tuturor rezoluțiilor Adunării Generale și ale Consiliului de Securitate”.
În ceea ce privește permisiunea civililor să părăsească Mariupol, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a sugerat că discuțiile cu Ucraina nu vor avea loc.
Ucraina a solicitat anterior o rundă specială de discuții pentru a salva viețile civililor blocați în orașul asediat.
Întrebat despre perspectiva discuțiilor, Lavrov a spus că este vorba de un „gest teatral” din partea Ucrainei și că „probabil că au vrut o altă scenă sfâșietoare”. „Dacă vorbim despre atitudini serioase de lucru în cadrul discuțiilor, ar fi bine ca ei să răspundă cât mai curând posibil la propunerile noastre”, a spus el.
Lavrov a mai spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat ultimele propuneri ale Rusiei.
UPDATE 5 Antonio Guterres, secretarul general ONU, a afirmat, marţi, că a avut o discuţie sinceră, în cadrul eforturilor pentru pace în Ucraina, cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a transmis că Moscova este pregătită să coopereze cu Naţiunile Unite.
„Mă aflu la Moscova ca mesager al păcii, pentru a salva vieţi şi a reduce suferinţele”, a declarat Antonio Guterres, potrivit BBC News, precizând că discuţia cu Serghei Lavrov a fost sinceră şi că este evident că există poziţii diferite în privinţa situaţiei din Ucraina.
Antonio Guterres a precizat că a discutat despre constituirea unui grup de contact cu oficiali din cadrul Naţiunilor Unite, din Rusia şi din Ucraina pentru crearea de coridoare umanitare. De asemenea, secretarul general ONU a subliniat că există „o criză” în oraşul Mariupol, exprimând disponibilitatea mobilizării resurselor agenţiilor Naţiunilor Unite.
„Cu cât se va instaura mai rapid pacea, cu atât va fi mai bine pentru Ucraina, pentru Rusia şi pentru întreaga lume”, a subliniat Antonio Guterres.
UPDATE 4 O a treia groapă comună a fost găsită în apropiere de Mariupol, spune primarul orașului, Vadim Boichenko. Localnicii ar fi obligați să sape gropi în schimbul alimentelor, adaugă acesta.
O a treia groapă comună a fost găsită în apropiere de Mariupol, a declarat marți primarul orașului asediat pentru televiziunea ucraineană.
Pe lângă gropile comune descoperite în satele Manhush și Vînohradne, „vedem că mai există încă una”, a spus Vadim Boichenko, anunță CNN.
Noi imagini din satelit au arătat o groapă comună în satul Starîi Krîm, potrivit canalului Telegram al autorităților orașului.
Imaginile arată gropi săpate pe teritoriul cimitirului vechi din Crimeea, a declarat primăria orașului pe Telegram.
Acestea au apărut pe 24 martie, după ce satul a fost ocupat de ruși, și aveau o lungime de aproximativ 60-70 de metri.
Până la 7 aprilie, conform noilor imagini, o parte din gropi au fost acoperite, a precizat consiliul, iar zona de înhumare a crescut.
„Noi gropi au fost înregistrate pe 24 aprilie. Lungimea gropii comune a crescut la mai mult de 200 de metri”, a precizat sursa citată.
Boichenko a acuzat forțele rusești că au implicat populația locală în înmormântări în masă în schimbul hranei.
„Ei (localnicii – n.r.) ne-au spus că trebuie să muncească ore întregi pentru a avea mâncare și apă. Acum nu există suficient ajutor umanitar în Mariupol, așa că oamenii sunt forțați să facă acest lucru”, a declarat el pe Telegram.
CNN nu a putut confirma versiunea autorităților legate de gropile comune.
Boichenko a reiterat ideea conform căreia aproximativ 20.000 de locuitori din Mariupol au murit de la începutul invaziei.
„Situația din Mariupol rămâne extrem de dificilă.
Artileria inamică bombardează fărtăreața noastră, Azovstal, combinat siderurgic în care sunt adăpostite trupe ucrainene și civili. Sunt femei și copii înăuntru. Este nevoie de încetarea focului pentru a începe evacuarea. Din păcate, nu există o încetare a focului. Oamenii rămân fără mâncare, aproape că nu mai există apă potabilă. Aceasta este o catastrofă umanitară”, a spus Boichenko.
UPDATE 3 Agenția ONU pentru refugiați se așteaptă ca aproximativ 8,3 milioane de persoane să părăsească Ucraina în acest an, revizuind în creștere estimarea anterioară.
Peste 12,7 milioane de persoane și-au părăsit locuințele în ultimele două luni, dintre care 7,7 milioane de persoane s-au mutat în interiorul țării și peste 5 milioane care au fugit peste granițe, a declarat, marți, Shabia Mantoo, purtătorul de cuvânt al agenției ONU, în cadrul unei conferințe de presă.
Agenția estimase anterior aproximativ 4 milioane de refugiați ucraineni, dar acest număr a fost depășit luna trecută.
„Amploarea crizei, cu siguranță rapiditatea cu care fug oamenii, nu am mai văzut-o în ultima vreme”, a declarat Mantoo, potrivit Reuters.
Siria rămâne cea mai mare criză a refugiaților din întreaga lume, cu 6,8 milioane de persoane care au fugit, a precizat Shabia Mantoo.
UPDATE 2 La Kiev a fost instituită stare de asediu pe timp de noapte pentru a proteja populația de „acțiunile provocatoare” ale Rusiei, anunță autoritățile ucrainene.
Starea de asediu pe timp de noapte este în vigoare la Kiev pe parcursul acestei săptămâni, începând de luni până vineri. Măsura a fost luată din cauza „acțiunilor provocatoare” ale Rusiei, a explicat Oleksandr Pavliuk, șeful Administrației militare regionale din Kiev, într-o postare pe Telegram.
Starea de asediu ține de la 22.00 până la 5.00, ora locală.
„Vă reamintim că în timpul stingerii este interzis să vă aflați pe stradă și în alte locuri publice, să vă deplasați cu mijloacele de transport sau pe jos”, a spus Pavliuk.
Cei care sunt implicați în lucrări de infrastructură critică și care au un permis special și un act de identitate sunt scutiți, a precizat el.
„În timpul legii marțiale, este important să se respecte cerințele și deciziile care sunt puse în aplicare pe teren. Astfel de măsuri ajută la protejarea populației de acțiunile provocatoare ale inamicului”, a adăugat Pavliuk.
UPDATE 1 Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, spune că pericolul unui război nuclear este „real”, dar susține că țara sa încearcă să reducă riscurile, anunță CNN.
Ministrul de externe al Rusiei a insistat că țara sa face eforturi pentru a reduce riscul unui război nuclear, dar a declarat că acesta reprezintă un pericol real și serios.
„Este real și nu poate fi subestimat”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu difuzat luni seară la televiziunea rusă.
Făcând referire la o faimoasă declarație comună a lui Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, când liderii de atunci ai Statelor Unite și ai Uniunii Sovietice au convenit că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”, Lavrov a declarat că „inadmisibilitatea războiului nuclear” rămâne „poziția de principiu” a Rusiei.
Știrea inițială
Suedia şi Finlanda au convenit să depună simultan cereri de aderare la alianţa NATO la mijlocul lunii viitoare, a anunţat presa nordică.
Cotidianul finlandez Iltalehti a anunțat luni că Stockholm „a sugerat ca cele două ţări să îşi exprime dorinţa de a adera” în aceeaşi zi, iar Helsinki a fost de acord „atât timp cât guvernul suedez a luat o decizie”.
Prim-miniştrii celor două ţări au declarat în această lună că au deliberat cu privire la această chestiune, argumentând că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat „întregul peisaj de securitate al Europei” şi a „modelat dramatic mentalităţile” în regiunea nordică.
Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat atunci că ţara sa, care are o graniţă de 1.300 km cu Rusia, va decide dacă va solicita să se alăture alianţei „destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova.
Omologul său suedez, Magdalena Andersson, a spus că Suedia trebuie să fie „pregătită pentru tot felul de acţiuni din partea Rusiei” şi că „totul s-a schimbat” atunci când Moscova a atacat Ucraina. Rusia a avertizat în mod repetat ambele ţări împotriva acestei acţiuni.
Kremlinul a declarat că va fi forţată să „restabilească echilibrul militar” prin întărirea apărării sale în zona baltică, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare, dacă cele două ţări decid să abandoneze decenii de nealiniere militară prin aderarea la NATO.
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a recunoscut, luni, că Guvernul de la Varşovia a livrat Ucrainei tancuri, fără însă a oferi detalii despre numărul vehiculelor trimise, informează cotidianul Le Figaro.
„Da, Polonia a trimis tancuri în Ucraina, dar din raţiuni de securitate nu vom dezvălui numărul acestora”, a declarat Mateusz Morawiecki luni seară.
Potrivit presei de la Varşovia, Polonia a livrat Ucrainei 40 de tancuri T-72. Sâmbătă, Guvernul polonez refuzase să confirme aceste informaţii, anunţând doar că au fost livrate echipamente militare „în valoare de şapte miliarde de zloţi” (1,5 miliarde de euro).
De la începutul invaziei militare ruse în Ucraina, Polonia a furnizat armatei ucrainene rachete antitanc, sisteme antiaeriene, obuze de mortieră şi drone militare.
Producătorul german de arme Rheinmetall s-a oferit să vândă Ucrainei 88 de tancuri de luptă Leopard uzate, potrivit unor documente obţinute de dpa.
Se pare că oferta include şi pregătirea militarilor pentru utilizarea lor în Germania, pregătire pentru reparaţii, instrumente, piese de schimb, o bază de service şi muniţie.
Cotidianul conservator Die Welt a fost primul care a informat despre această potenţială vânzare. Potrivit ziarului, aprobarea pentru livrare a fost solicitată săptămâna trecută la ministerul economiei.
Guvernul german a primit, de asemenea, o altă cerere din partea Rheinmetall pentru a i se permite să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat luni că o decizie va fi luată în curând.
Compania de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW), mai informează Die Welt, doreşte să livreze şi 100 de obuziere autopropulsate. Ţările de Jos vor, de asemenea, să livreze aceste piese de artilerie grea, care pot lovi ţinte la o distanţă de 40 de kilometri.
Până acum, guvernul federal a promis doar asistenţă pentru instruire şi muniţie pentru aceste obuziere.
Livrarea directă de tancuri către Ucraina este un subiect controversat în coaliţia tripartită a cancelarului Olaf Scholz.
Chestiunea unei aprovizionări directe de către industria germană este în prezent exclusă deoarece tancurile produse nu pot fi utilizate direct, a declarat luni liderul SPD, Saskia Esken. Soldaţii ucraineni nu sunt familiarizaţi cu sistemele de arme, a explicat ea. Este necesar un proces de instruire pentru ca acestea să devină operaţionale. Tancurile necesită, de asemenea, piese de schimb şi experţi care să ajute la reparaţii, a adăugat Esken.
