Buna Vestire, sărbătoare creștină prăznuită încă din secolul al V-lea

În fiecare an, în 25 martie, creștinii sărbătoresc praznicul Bunei Vestiri, moment tainic în care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a aflat că va aduce pe lume pe Cel care va izbăvi lumea de păcate prin propria Sa jertfă. Sărbătoarea care vestește Nașterea Domnului este prăznuită în biserica răsăriteană încă din secolul al V-lea, iar la Roma a fost celebrată de la sfârșitul secolului al VII-lea, în timpul pontificatului papei Leon al II-lea.

Buna Vestire este ziua în care Fecioara Maria din Nazaret a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul său, nouă luni mai târziu, în 25 decembrie, când creștinii sărbătoresc nașterea lui Iisus Christos. Fecioara a primit această veste de la Arhanghelul Gavriil, trimis pe pământ pentru a-i spune, potrivit Sfintei Scripturi: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei” (Luca, 1, 28) iar după încuviințarea ei, a devenit Născătoarea de Dumnezeu.

Se crede că Fecioara Maria a primit vestea nașterii lui Iisus într-o grotă aflată în locul în care astăzi se înalță biserica Bunavestire din Nazaret, care poate fi vizitată de pelerini.

Iconografia Bunei Vestiri este plină de simboluri precum floarea de crin, fusul Maicii Domnului, toiagul purtat de Arhanghelul Gavriil sau tronul pe care stă așezată Maica Domnului, diferite de la o zonă la alta, dar a căror semnificație poate fi deslușită în vechile scrieri bisericești sugerând  „Taina cea din veac ascunsă”, necunoscută muritorilor, cea a venirii lui Iisus Christos pe pământ.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una din zilele în care Biserica acordă dezlegare la pește, îndiferent în ce zi a săptămânii ar cădea sărbătoarea.

În tradiția populară, această sărbătoare este cunoscută drept Ziua Cucului, cea în care se aude primul cântec al păsării, care vestește venirea primăverii dar are și alte înțelesuri, prevestind uneori semne rele dar și unele bune.