Născut la Timişoara în anul 1901, Aurel Cosma jr., remarcabil cărturar bănăţean ai anilor interbelici, aparţinea unei familii care a jucat un rol de seamă la sfârşitul primului război mondial şi în anii de după unire. Unchiul său, Aurel Cosma, militant de seamă pentru unirea Banatului cu România şi primul prefect al judeţului după instaurarea administraţiei româneşti, şi-a crescut nepotul rămas orfan de mic copil şi a avut o puternică înrâurire asupra personalităţii sale, insuflându-i spiritul militant al acelor ani.
Aurel Cosma jr. a făcut studiile primare, gimnaziale şi liceale la Timişoara, în Fabric, a urmat Institutul Teologic Ortodox din Arad şi apoi a absolvit facultatea de drept din Bucureşti, după care a intrat în baroul de avocaţi din Timişoara. A obţinut diploma de doctor la Paris, cu o lucrare despre Mica Antantă, tot acolo urmând şi cursuri de jurnalism. Aurel Cosma jr. a fost o personalitate deosebit de complexă. Deşi foarte tânăr, a participat alături de unchiul său, în calitate de reprezentant al comandamentului Gărzilor Naţionale, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918, continuându-şi apoi cariera politică în calitate de deputat liberal, în trei legislaturi, în care s-a preocupat mai ales de problema minorităţilor şi de politica externă. În 1941 a fost numit consilier ministerial pe lângă ministerul Presei şi Propagandei Naţionale, coordonând departamentul de presă străină.
Preocupări pentru cultura bănăţeană
Aurel Cosma jr. a fost nu numai un om politic ci şi un scriitor de seamă, principala sa operă fiind elaborată în anii interbelici. Este autorul a peste 30 de lucrări, ziarist, cercetător, semnatar a sute de articole şi studii. Încă din 1918 a colaborat la ziarul „Românul”, iar în 1921 a fost unul din fondatorii revistei de satiră şi umor „Urzica”. O activitate literară mai însemnată a fost la ziarul timişorean „Nădejdea”, apoi la „Luceafărul”, revistă literară bănăţeană pe care a condus-o între anii 1935 şi 1940, în care a publicat cele mai multe articole, dar şi în alte publicaţii locale şi centrale. A acordat o atenţie specială Banatului, preocupându-se îndeaproape de cultura şi literatura bănăţeană, de istoria presei bănăţene şi de istoria picturii din Banat.
În volumul „Prin Timişoara de altădată”, publicat în 1977, spre sfârşitul vieţii, Aurel Cosma jr. evocă numeroase personalităţi bănăţene, mai mult sau mai puţin cunoscute, sau altele care au avut legături episodice cu Banatul, oameni pe care i-a cunoscut în mod direct sau despre care a aflat informaţii de primă mână, de la persoane care au trăit în anturajul acestora. În paginile cărţii se conturează, de asemenea, înfăţişarea de altădată a oraşului, cu totul diferită de cea de astăzi.
Aurel Cosma jr., condamnat pentru „crimă de dezastru al ţării”
Una dintre lucrările sale de referinţă este cea intitulată „România în noua ordine europeană”, publicată în 1941, subiectul fiind şi în prezent unul de mare actualitate. Din nefericire, această lucrare, împreună cu multe altele, a fost distrusă de regimul comunist care a preluat puterea. Ea a constituit, totodată, unul din capetele de acuzare în procesul care i s-a intentat şi în care a mai fost învinuit pentru faptul de a fi fost consilier în guvernul Antonescu. În 1945 a fost condamnat pentru „crimă de dezastru al ţării” la muncă silnică pe viaţă şi degradare civică pe timp de zece ani, dar până în anul 1960 a reuşit să se ascundă prin diferite locuri din ţară.
După toţi anii de prigoană, care n-au fost mai uşori decât cei de detenţie, a fost arestat în urma delaţiunii unui apropiat colaborator cu care s-a întâlnit pe litoralul Mării Negre.
Prins la Eforie, a făcut puşcărie până la amnisitia generală din 1964, când s-a întors la Timişoara. Doi an mai târziu a primit încuviinţarea de a publica din nou în presa bănăţeană şi a publicat numeroase articole în revista „Magazin istoric”. În 1970, în perioada unei liberalizări a vieţii culturale, înaintea celebrelor „Teze de la Mangalia”, a fost primit ca membru în Uniunea Scriitorilor.
S-a stins din viaţă în februarie 1983, la Timişoara, şi a fost înmormântat la cimitirul din Calea Buziaşului.
Surse foto: orizonturiculturale.ro, vestul.ro, okazii.ro, anticariat-unu.ro, brancusi.org.ro
