Viceprimarul Dan Diaconu consideră că realizarea metropolei Arad – Timișoara ar putea genera un pol de dezvoltare în această regiune la nivelul Bucureștiului. În cadrul unei conferințe în timpul căreia s-a vorbit despre dezvoltarea teritorială, organizată astăzi, viceprimarul Timișoarei a explicat care vor fi beneficiile în cazul realizării unei astfel de metropole.
„Timișoara face eforturi pentru a apropia și dezvolta zona metropolitană prin realizarea de proiecte concrete, am înființat societatea metropolitană de transport. De asemenea, Asociația de dezvoltare intercomunitară preia ca implementare un subiect extrem de important pentru dezvoltarea României pe termen scurt și mediu. Este vorba de dezvoltarea metropolitană comună Arad – Timișoara. E un proiect în care eu cred și care poate genera cu adevărat un pol de dezvoltare important, de nivelul Bucureștiului, într-un triunghi București – Budapesta – Belgrad. Cred că are logică și sens o astfel de dezvoltare metropolitană comună Arad – Timișoara. Timișoara plus Arad produc, în momentul de față, 80% din exporturile pe care le are Bucureștiul. E un pol de dezvoltare existent care este foarte apropiat din punct de vedere al distanței și este, din punctul meu de vedere, singura șansă ca cele două orașe să se poată dezvolta în continuare coerent. Geografic, ne aflăm la 250 de km de Budapesta și la 150 km de Belgrad. În momentul în care Serbia va fi în UE, iar Timișoara va fi legată de Belgrad printr-o autostradă, gândiți-vă ce aspirator de resurse poate deveni o capitală a unui stat membru al UE ca Belgrad și ce aspirator de resurse poate deveni Budapesta pentru o zonă atât de apropiată”, consideră Dan Diaconu.
Viceprimarul Timișoarei a participat, în această dimineață, la o conferință ce a avut ca temă „Implicarea asociațiilor de tip Zone Metropolitane în dezvoltarea teritorială”, la Timișoara, la care a luat parte și Mihaela Vrabete, secretarul de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Secretarul de stat a discutat cu reprezentanți ai Federației Zonelor Metropolitane și a Aglomerărilor Urbane din România despre cum se pot implica asociațiile de dezvoltare intercomunitară în dezvoltarea locală, regională sau națională.
„Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice face ce trebuie să facă în domeniul planificării teritoriale, adică având aprobate o suită largă de planuri de amenajare a teritoriului din punct de vedere regional, transfrontalier, național, transnațional. Ministerul a inițiat procesul de operaționalizare prin configurarea a patru categorii de platforme de colaborare între actorii principali care operaționează de fapt dezvoltarea teritoriului în diversele sale aspecte. Una dintre platforme se referă la administrația publică centrală, care conferă cadrul legislativ. O altă platformă se referă la relația cu mediul tehnic și științific, formată din universități, asociații de profesioniști în domeniu, alta la mediul de afaceri și structurile sale naționale. Nu în ultimul rând, este vorba de platforma privind colaborarea cu structurile asociative ale autorităților locale, care animă tot teritoriul, generează și susțin infrastructura de transport”, a explicat Mihaela Vrabete.
„Timișoara este un oraș fanion al dezvoltării metropolitane în România și mă bucur că în sfârșit structura asociativă a devenit proactivă, devenind un membru activ în cadrul federației. Ministerul Dezvoltării trebuie să discute cu celelalte ministere pentru a promova acest tip de dezvoltare la nivelul României. Azi vom aproba un parteneriat propus pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României”, a precizat și Paul Adrian Pece, secretar al Federației Zonelor Metropolitane și a Aglomerărilor Urbane din România.
Conferința desfășurată, astăzi, la Timișoara a fost organizată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Timișoara și Federația Zonelor Metropolitane și a Aglomerărilor Urbane din România.. În cadrul workshop-ului s-a vorbit și despre conceptul Timișoara – smart city și despre cum se pregătește orașul nostru pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în anul 2021.
