Jurnalistul Sorin Bogdan a început să publice pe pagina sa jurnalul războiului din 1999 din Iugoslavia. „A avut ocazia unica de a fi 
singurul jurnalist roman care s-a aflat la belgrad pe intreaga perioada a bombardamentelor nato impotriva iugoslaviei lui slobodan milosevic. multi colegi au trecut pe la belgrad in acea perioada, insa doar prietenul meu mile carpenisan a stat, cu o pauza de cateva zile, la fel de mult. din povestea acelor zile si nopti de foc a iesit o carte-jurnal care ar fi trebuit publicata atunci, dar s-a impotmolit prin sertarele labirintice ale editurii pro. am luat decizia s-a postez acel jurnal de razboi pe internet si sa incerc sa-l transform intr-un proiect multimedia. imi pare atat de rau ca unul din personajele povestii mele, tovarasul, prietenul si fratele meu, mile carpenisan nu mai poate completa acest jurnal. pentru a intelege mai bine cum a izbucnit conflictul dintre nato si iugoslavia”, scrie Sorin Bogdan, pe atunci reporter PRO TV, în introducerea jurnalului cu nume sugestiv – TARGET.
Începând de astăzi, PRESSALERT va prelua, în fiecare zi, povestea din spatele acelor relatări de neuitat despre războiul care a transformat vieţile atâtor oameni.
target: ziua surprizelor neplacute
27 martie 1999
O zi plina de surprize neplacute.
Dimineata, am plecat, impreuna cu Mile, catre centru. La colt, cand am ajuns pe strada Knez Mihailova, unde se circula doar pe jos, dupa cativa pasi, am fost opriti de o patrula de Politie. “Sunteti ziaristi ! Actele !” Am ramas cu gura cascata. Ne-am uitat unul la celalalt si nu intelegeam de unde au dedus asa ceva. Eram imbracati normal, doar eu aveam o geanta din piele pe umar si nu vorbeam in acel moment, ca sa-si dea cineva seama ca suntem straini. Le-am aratat pasapoartele si legitimatiile de presa si le-am explicat ca abia luni ne vom putea acredita la Centrul de presa al Armatei Iugoslave, care urma sa se infiinteze. Dupa ce s-au convins ca nu aveam nici camere video, nici aparate foto, ne-au lasat in pace.
Dupa cativa pasi, am inteles de unde atata interes. Cladirea filialei locale a Institutului “Goethe” nu mai avea nici un geam intreg, iar peretii erau pictati cu zvastici. Langa ea, sediul “British Council” isi casca vitrinele fara geamuri spre trecatori, iar pe ziduri erau scrise mesaje obscene la adresa lui Tony Blair. Ceva mai incolo, sediul Centrului Cultural American fusese devastat, iar niste pustani aruncau cu pietre in geamurile apartamentelor de deasupra, unde am presupus ca locuisera americanii. Totul se intampla sub ochii ingaduitori ai unor politisti. Ba mai mult, cand unul rata tinta, era luat de mana si trimis acasa, sa faca loc altuia, mai bun. Continuarea pe sorinbogdan.ro
