Nemulţumit de felul în care se cheltuie banii destinaţi agendei culturale a judeţului Timiş, consilierul judeţean din partea PSD Adrian Negoiţă, preşedintele comisiei de cultură, a organizat astăzi o dezbatere publică, cerând celor prezenţi „să veniţi cu idei, să schimbăm ceva şi să plătim în primul rând valoarea. Dacă toate acţiunile ar fi de valoare inestimabilă, le finanţăm, dar nu e aşa”. În opinia sa, „multe acţiuni din agenda culturală nu sunt de valoare, iar pentru anul următor vrem să facem o analiză a proiectelor. Se va merge pe tipicul proiectelor europene, pe colaborări ale ONG-urilor cu diferite instituţii pentru evenimente deosebite. Spre exemplu, acum avem vreo şapte manifestări de jazz, putem face două, ca lumea. Trebuie să dăm atenţie unor evenimente de importanţă naţională, internaţională, regională sau locală, finanţate corespunzător specificului zonei. Suntem singurul judeţ unde sunt finanţări doar de la consiliul judeţean pentru ONG-uri şi vrem să se vadă din ordinele de plată că au contribuit şi acestea financiar la manifestările respective. Vrem să finanţăm acţiuni de amploare, nu unele cu sume mici, care strică agenda”.
Negoiţă a recunoscut că vina este a celor care gestionează banii şi perpetuează acest model, ajungându-se la finanţarea unor acţiuni precum „Iepuraşul vesel” sau „Oul năzdrăvan”. El a adăugat că în acest an s-a deschis şi un capitol special pentru sprijinirea proiectului „Timişoara, capitală culturală”, dar a fost dezamăgit de proiectele primite.
Vicepreşedintele CJT Călin Dobra i-a ţinut isonul cu un discurs mobilizator: „să sprijinim valoarea şi performanţa, să stabilim un ghid de finanţare pentru comisia de cultură”.
Cele mai multe solicitări au venit însă din partea reprezentanţilor unor asociaţii sportive, de la şah până la sporturi nautice şi maraton, care s-au întrecut în a-şi lăuda activitatea şi performanţele şi au vorbit de valoare, performanţă şi tradiţie. S-a sugerat şi posibilitatea comasării unor evenimente preconizate a se desfăşura într-o anumită zonă şi organizarea unor festivaluri de o mai mare diversitate, care ar putea atrage un public mai numeros. Conf. Univ. Smaranda Vultur, care a reprezentat mediul universitar, nu şi-a ascuns uimirea aflând că sportul e finanţat „din aceeaşi oală cu cultura” şi a pledat pentru o finanţare mai consistentă a centrului interdisciplinar de studii regionale, „o arhivă de istorie orală privitoare la Banat” care să permită, în afara publicării unor cărţi, şi continuarea cercetărilor de teren.
Nu au lipsit nici reproşurile, unii socotind că activităţi mai modeste au beneficiat de mai mulţi bani, s-a cerut mai mult sprijin pentru activitatea tinerilor, chiar dacă unele manifestări au denumiri de-a dreptul descurajante prin platitudinea lor, după modelul lozincard al regimului de dictatură, precum „Tinerii de azi, speranţa noastră de mâine”. S-au făcut propuneri pentru strategia culturală a judeţului, pentru formularea criteriilor de eligibilitate care ar urma să fie cuprinse în ghidul solicitantului, adică „să fie formulat un model ştiinţific”. În final, Adrian Negoiţă a concluzionat că „avem strategie, e fantastică, sublimă, nemaipomenită, se fac studii, la teorie suntem aşi, problema e cum o aplicăm”.
