Universitatea de Vest a găzduit astăzi, în prezenţa unui public extrem de select, un eveniment cultural de excepţie: lansarea unui superb volum închinat clădirilor istorice ale Timişoarei. Cadre universitare, numeroşi arhitecţi, istorici, oameni de cultură, cei mai mulţi prieteni ai autorilor, au ţinut să fie de faţă la lansarea volumului „Arhitectura istorică din Timişoara”, semnat de doi eminenţi arhitecţi: Mihai Opriş şi Mihai Botescu. Cartea, impecabilă ca realizare grafică, este impresionantă atât prin informaţia scrisă, cât şi prin imaginile cu adevărat splendide ale clădirilor istorice din Timişoara, cum arareori se pot vedea.
Mituri spulberate şi detalii puse în lumină
Partea de documentare îi aparţine arhitectului Mihai Opriş, şi este rodul unei munci de 40 de ani în peste 20 de arhive din ţară şi din străinătate. Autor al lucrărilor „Timişoara – Mică monografie urbanistică”, apărută în 1987 şi „Timişoara – monografie urbanistică” apărută în 2007, Mihai Opriş a ţinut seama de descoperirile mai recente care au dus la revizuirea şi corectarea unor capitole din istoria urbanistică a Timişoarei şi, cu atenţia pe care o acordă celor mai mici detalii, a spulberat o mulţime de mituri urbane cum ar fi cel al unor cartiere greşit localizate, al „casei turceşti” care apare pe planurile oraşului abia în 1747 şi este construită din cărămizi austriece, sau confuzia făcută de cei mai mulţi între glacis – o parte fortificată din exteriorul zidurilor cetăţii, şi esplanada aflată în continuarea acestuia.
La rândul lui, Mihai Botescu a fost ani în şir un meticulos observator al clădirilor oraşului, pentru a surprinde momentele în care lumina le definea şi le punea în valoare cel mai bine.
A sesizat detalii care, altminteri, trec neobservate, sau care, din păcate, au dispărut pentru totdeauna, măcinate de timp şi nepăsare, pentru a le imortaliza în excepţionalele fotografii pe care le-a realizat. Din patrimoniul de 14.500 de clădiri istorice ale Timişoarei, au fost selectate cele mai reprezentative, care încă mai pot scoate în evidenţă acele ansambluri arhitecturale care dau oraşului o personalitate unică.
„Miracolul luminii şi al cuvântului”
Volumul punctează particularităţile oraşului, evoluţia sa urbanistică şi arhitecturală, de la vestigiile arheologice, oraşul medieval, cetatea otomană şi cea habsburgică, până la oraşul deschis din timpul monarhiei austro-ungare, la arhitectura interbelică, apoi la blocurile din „cartierele dormitor”, zonele industriale şi construcţiile din panouri prefabricate şi, în sfârşit, la oraşul contemporan din perioada de tranziţie, evoluţia arhitecturii fiind prezentată în strânsa ei legătură cu istoria oraşului. Un alt capitol este dedicat cartierelor istorice, pozele clădirilor sunt însoţite de un scurt istoric al acestora, fiind menţionate, de asemenea, monumentele şi siturile istorice din cartierele mai noi. Volumul este întregit de mai multe planşe care arată evoluţia istorică planimetrică a Timişoarei, de la oraşul medieval până la cel actual, de indici care permit identificarea clădirilor istorice şi de o bibliografie completă.
Apărut cu sprijinul primăriei şi al mai multor sponsori, volumul, editat într-un tiraj de 700 de exmplare, poate fi o adevărată carte de vizită pentru candidatura oraşului la titlul de capitală culturală europeană. Aşa cum remarca scriitoarea Adriana Babeţi, „în această carte descoperi aproape un alt oraş, cu detaliile sale faste, imaginea unei Timişoare aşa cum ar trebui să fie, cum o visăm cu toţii, conturată din miracolul luminii şi al cuvântului”.
Foto: facebook.com/uvtromania
