Muzeele UNICAT din Timiș. Vezi ce comori necunoscute așteaptă să fie descoperite în Banat FOTO

Judeţul Timiş găzduiește câteva muzee unicat, în mai multe localităţi, cu piese inedite, locuri însă prea puţin cunoscute de public.

Costume populare şi colecţii de cărţi la Giroc

Chiar în vecinătatea Timişoarei, în comuna Giroc, colecţia etnografică Marius Matei este de-a dreptul impresionantă. Ea cuprinde peste 1.000 de piese de îmbrăcăminte şi accesorii, care alcătuiesc 150 de ansambluri de vestimentaţie tradiţională românească din secolele XIX-XX din Banatul de câmpie – din zonele Timişoara, Lugoj, Buziaş şi Ciacova – caracterizate printr-un port foarte divers.

Tânărul colecţionar le-a adunat timp de mai mulţi ani, de când era adolescent, după ce mama şi bunica lui i-au arătat câteva lucruri din casă păstrate de generaţii. Dându-şi seama că aceste comori ale vechii civilizaţii rurale riscă să dispară fără urmă, mai ales după ce urbanizarea acestei localităţi, aflate lângă Timişoara, era din ce în ce mai accelerată, Marius Matei a început să caute şi alte obiecte în comună.

Mai păstrează, de asemenea, în jur de 600 de volume din biblioteca bunicului său, care a trăit în prima jumătate a secolului trecut şi fusese un ţăran autodidact. Cărţile fac parte din celebra colecţie „Biblioteca pentru toţi” a anilor interbelici, în care au apărut cele mai valoroase opere din literatura română şi cea universală. Din nefericire, comuniştii îl obligaseră să ardă aproape 2.000 de cărţi care nu erau văzute cu ochi buni de noul regim şi doar o mică parte a putut fi salvată. Colecţia sa mai cuprinde ceramică veche nesmălţuită, piese de mobilier şi foarte multe fotografii care sunt adevărate mărturii de epocă.

Mănăstirea de rit răsăritean de la Cenad

În localitatea timişeană Cenad, atestată documentar în 1270 sub numele de „urbs Morisena” şi aflată pe locul unei vechi cetăţi dacice, într-o veche clădire din 1890 a fost amenajat un muzeu cu obiecte etnografice donate de localnici şi altele care sunt mărturii ale bogatei istorii locale, cu descoperiri din epoca neolitică sau valoroasele fragmente arhitectonice din cea mai veche mănăstire de pe teritoriul României, „Sf. Ioan Botezătorul”, ridicată de voievodul Ahtum, care fusese botezat la Vidin în rit ortodox şi adusese aici călugări de rit răsăritean.

Mănăstirea a fost desfiinţată în secolul al XI-lea şi în locul ei a fost o biserică de rit apusean iar în 1030 s-a înfiinţat aici un episcopat catolic. Primul episcop al acestuia a fost italianul Gerardo Sagredo, de la care s-a păstrat faimoasa scriere hagiografică numită „Legenda Sfântului Gerard”. În biserica romano-catolică din Cenad se mai păstrează un sarcofag de piatră, unicat în arta central-europeană, care se presupune că ar fi adăpostit moaştele Sfântului Gerard. Muzeul localităţii Cenad deţine o colecţie de peste 200 de obiecte şi a fost amenajat cu ajutorul mai multor istorici, care cunosc foarte bine istoria localităţii.

Piesele unicat de la Sânnicolau Mare

Sânnicolau Mare găzduieşte expoziţia memorială „Béla Bártok”, în care sunt prezentate numeroase fotografii şi documente originale legate de viaţa celebrului compozitor, folclorist şi pianist născut în acest oraş la sfârşitul secolului al XIX-lea. Muzeul deţine, de asemenea, partituri cu lucrări muzicale pe care le-a compus, culegeri de cântece aparţinând diferitelor etnii din Banat şi un bust al său, realizat de Alexandru Fuchs. Tot aici se mai află o piesă inedită, o lucrare în miniatură din pietre semipreţioase realizată de bijutierul timişorean Molnar Géza, care îl reprezintă pe compozitor şi este cel mai mic portret al acestuia. Portretul este aşezat pe un pian la fel de mic, lucrat din hematită şi aşezat pe un suport de agat. Dimensiunile acestuia sunt 2,6/1,7 centimetri iar portretul este sculptat într-o piatră numită „ochi de şoim”.

Muzeul deţine şi o colecţie de etnografie şi reproduceri ale celebrului tezaur alcătuit din 23 de piese de aur, care au fost descoperite întâmplător de un ţăran din Sânnicolau la sfârşitul secolului al XVIII-lea, şi care au ajuns apoi la muzeul imperial din Viena. Tezaurul cuprindea ulcioare, cupe, ceşti, pocale, pahare, tăvi – unele încrustate cu pietre scumpe sau având gravate pe ele scene războinice. Copii ale obiectelor de la Sânnicolau care s-au aflat la Muzeul Banatului au fost rechiziţionate din ordinul autorităţilor sârbe care preluaseră controlul asupra Banatului şi n-au mai fost niciodată recuperate.

Surse foto: prinbanat.ro, banaterra, uefromania.ro, panoramio.com