Până în secolul al XVIII-lea, terenurile mlăștinoase acopereau o bună parte din câmpia Timișului. Într-o eră geologică îndepărtată, actuala câmpie de vest era acoperită de așa-numita Mare Panonică, iar la începutul erei cuaternare, când au avut loc mari frământări tectonice, marea s-a retras prin spărtura făcută la Cazane. Zona de câmpie reprezintă fundul colmatat al mării de odinioară, care s-a acoperit în scurt timp de vegetație și păduri, dar au rămas destule locuri joase, fără scurgere la rețeaua hidrografică, unde s-au format bălți și mlaștini întinse.
Încă din timpul administrației habsburgice s-au făcut numeroase lucrări de desecare, îndiguire și canalizare, dar în partea de vest a câmpiei timișene, panta de scurgere lentă dinspre răsărit spre apus favorizează inundațiile și existența unor întinse suprafețe mlăștinoase. Aici s-au mai păstrat câteva zone în care pot fi întâlnite numeroase specii de floră și faună rară, o adevărată atracție pe care turismul local o poate oferi iubitorilor de natură.
Delta bănățeană
Mlaștinile sunt alimentate de numeroasele izvoare, iar urmele celor vechi se păstrează în unele văi, mai ales sub forma unor lăcoviști și bălți. Cele mai cunoscute sunt mlaștinile de la Satchinez, o adevărată deltă a Banatului, extrem de prielnică unei mari diversități de păsări acvatice. Dintre acestea, ornitologii au identificat cinci specii de păsări sedentare, 55 de specii care trăiesc aici doar vara, 36 de specii care nu au aici un loc stabil și 17 specii care iernează în rezervație.
Ele totalizează mai mult de jumătate din speciile de păsări cunoscute în România, iar unele precum egreta mică și egreta mare, stârcul galben, roșu, cenușiu, pitic sau de noapte, cormoranul mic, cataliga, buhaiul de baltă, corcodelul mare și pitic, rața sălbatică, găinușa de baltă, lișițele, nagâțul și câteva specii de răpitoare pot fi admirate de vizitatori tot timpul. Rezervația propriu-zisă are o suprafață de 75 de hectare iar zona tampon a fost mărită la 1.120 de hectare.
Păsări rare la Murani
Mlaștinile de la Murani, care se întind pe o suprafață de 200 de hectare de luciu de apă, cu păduri și stufăriș, reprezintă o altă atracție naturală protejată, unde trăiesc în jur de 60 de specii de păsări migratoare sau sedentare protejate, una din cele mai interesante fiind rața cu cap castaniu dar și alte păsări rare.
Aici iernează egrete și rațe sălbatice iar atunci când iarna este blândă, poposesc stoluri de păsări migratoare. Flora specifică zonelor umede este și ea de o mare varietate iar stufărișul, păpurișul, pajiștile și tufărișul asigură condiții de cuibărit și hrană pentru păsările pe care le adăpostesc.
Zonă de protecție pentru dropia comună
În cel mai vestic punct al județului Timiș se află rezervația ornitologică Beba Veche, aproape 2.200 de hectare fiind declarate din anul 2000 arie protejată. Aici poate fi întâlnită dropia comună, o specie rară de pasăre de stepă, declarată dispărută în urmă cu aproape cinci decenii din România.
În urmă cu un secol, această pasăre era răspândită în Bărăgan, nordul Moldovei, Podișul Transilvaniei și Cîmpia de Vest, ornitologii estimând, la vremea respectivă, că în România trăiau în jur de 5.000 de dropii.
Câteva exemplare răzlețe au început însă să reapară în vestul țării din Ungaria și Serbia, deși numărul lor este încă foarte mic.
Arii incluse în rezervația naturală Lunca Mureșului
O arie naturală mai mică, de doar trei hectare, se află în insula mare a Cenadului, care aparține rezervației naturale Lunca Mureșului. Vegetația de sălcii și plopi precum și cea ierboasă, de stepă, asigură condiții de cuibărit și hrană pentru diferite specii de stârci, egrete, berze, rațe și gâște sălbatice.
Alte trei hectare în care vegetația bogată asigură traiul egretei mici, a șoimului călător sau a altor exemplare care au migrat de pe insula Cenadului, defrișată în mare parte, este Insula Igrișului, care este inclusă la rândul ei în parcul natural Lunca Mureșului. Alte păsări rare întâlnite aici sunt diferite specii de stârci sau barza neagră.
Surse foto: turismland.ro, infopensiuni.ro, gnm.ro, wikipedia.org
