Noua guvernare se ține de cuvânt, iar de la 1 iulie au crescut salariile. Până acum, doar ale unor funcționari publici. Legea salarizării unitare a intrat în vigoare și, în mod paradoxal, principalii beneficiari sunt cei care oricum nu stăteau deloc rău la capitolul venituri.
Vorbim despre parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţele sau prefecţi, care câştigau anual, în medie, peste 50.000 de lei. Pe lângă politicieni, mai cresc și salariile militarilor şi a personalul contractual din Ministerul Apărării Naţionale, cu 15%, tot de la 1 iulie. Legea salarizării unitare prevede majorări de 25% şi pentru profesori şi medici, însă creşterile salariale vor fi aplicate abia de la 1 ianuarie 2018, când toţi bugetarii vor avea salarii mărite cu 25%. Tot de atunci, majorările vor fi acordate etapizat până în 2022. Medicii şi asistenţii medicali vor prim salarii mărite de la 1 martie 2018.
În continuare, vom detalia cum vor fi afectate declarațiile de avere ale principalilor lideri locali.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, şi-a exprimat în repetate rânduri nemulţumirea faţă de leafa pe care o încasează. Pe scurt, acesta s-a plâns că retribuţia pentru munca pe care o depune zilnic este mult prea mică. Cu toate că este un aspru critic al PSD, Robu se va bucura, începând din această lună, de o creştere salarială substanţială votată prin programul de guvernare propus de partidul pe care îl atacă în presă ori de câte ori are ocazia. Astfel de la 1 iulie 2017, edilul șef al orașului de pe Bega va avea un salariu lunar de 13.050 de lei. Preşedintele Consiliului Județean Timiş, pesedistul Călin Dobra, va încasa şi el 13.050 de lei, în timp ce prefectul Mircea Băcală va încasa ceva mai puţini bani – 12.808 de lei lunar.
Plus la declarații
După o privire mai atentă la cele mai recente declarații de avere, pentru 2016, ale celor menționați, putem constata că, pentru primarul Robu, remunerația lunară practic s-a dublat.
Astfel, primarul Timişoarei nota în declarația de avere din 2016 că a încasat 80.832 de lei din salariul de la Primăria Timişoara ( adică 6.736 de lei pe lună), 175.498 de lei ca şi cadru didactic la Universitatea Politehnica şi 10.602 lei de la Academia Oamenilor de Ştiinţă.
Documentul relevă că edilul deţine două apartamente şi trei autoturisme – un Daewoo şi două Renault second-hand, din care unul cumpărat în leasing anul trecut. Edilul a donat un teren de peste 1.000 de metri pătraţi copiilor săi în luna mai a acestui an. Robu deţine împreună cu soţia economii de 14.000 de lei şi acţiuni de aprope 1.500 de lei. Primarul Robu şi soţia sa Florica au mai încasat şi 7.111 lei din închirierea unuia din cele două apartamente pe care le deţin.
Preşedintele CJ Timiş, Călin Dobra, deţine o jumătate şi respectiv un sfert din două terenuri situate în Lugoj, în suprafaţă de aproape 3.000 de metri pătrați. Din salariul de profesor de sport, Dobra şi-a achiziţionat trei apartamente, două în Lugoj şi unul în Arad, dar şi două spaţii comerciale în Lugoj. Şeful CJ Timiş deţine o Skoda fabricată în 2006, iar în 2016 a câştigat aproape 10.000 de euro din vânzarea unui teren.
Dobra are nu mai puţin de şase conturi bancare în care are economii de peste 22.000 de lei şi aproape 900 de euro. Şeful CJT are şi două credite bancare: unul de 15.000 de euro scadent în acest an şi unul de 23.140 de euro scadent în 2038. Dobra a primit în anul 2016, cu titlu de donaţii pentru campanie electorală (unde a candidat pentru un post de deputat din partea PSD Timiş) 19.500 de lei de la Cristian Galescu – 7.500 de lei, Simona Teighiu, secretar de stat în guvernul Grindeanu – 4.000 de lei şi 7.500 de lei de la Groza Oros Cristian Dan. Ca şi profesor, Dobra a câştigat anul trecut 162 de lei de la Sc. Anişoara Odeanu, 3.593 de lei ca şi consilier judeţean şi 3.521 de lei ca şi director al Timstyle. Alături de soţie, Dobra a mai încasat aproape 23.000 de lei din închirierea unor apartamente. Nici Călin Dobra, nici predecesorul său Sorin Grindeanu nu au împlinit un an în fruntea CJ Timiş, astfel că nu au depus declaraţii de avere privind veniturile din funcţia de preşedinte, însă pentru activitatea de lider al CJ Timiş, Titu Bojin, predecesorul celor doi a încasat în 2015 suma de 59.535 lei.
Prefectul de Timiş Mircea Băcală este cel mai „sărac” din administraţia judeţeană. Acesta deţine un apartament de 37 de metri pătraţi în Timişoara şi un autoturism marca Mercedes din 2001. Băcală are un depozit bancar de peste 45.000 de lei şi un credit de 45.000 de euro scadent în 2020. Ca şi prefect, acesta a încasat în 2016 suma de 91.759 de lei şi o indemnizaţie de 885 de lei primită în baza Legii 290/2003.
