Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) anunță că-și suspendă activitatea între orele 8.00 – 12.00 în fiecare zi, în intervalul 2 – 8 martie, timp în care vor fi soluționate doar urgențele. Măsura este ca semn de protest față de modificările legislative.
„Adunarea Generală a procurorilor D.I.I.C.O.T, cu majoritate de voturi a luat în discuție următoarele modalități de protest graduale până la abrogarea dispozițiilor mai sus criticate și a hotărât: suspendarea activității între orele 08-12 în fiecare zi, în intervalul 02.-08.03.2019. În acest interval de timp vor fi soluționate doar urgențele, respectiv cauzele cu arestați sau alte situații operative ce nu suporta amânare”, arată Direcția, într-un comunicat de presă.
Procurorii DIICOT protestează astfel față de modalitatea în care Guvernul a adoptat a patra modificare legislativă într-un interval de 6 luni, prin ordonanță de urgență, a „legilor justiției”.
”Aceste serii de modificări substanțiale inițiate în decursul a câtorva luni sunt de natura să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât și buna funcționare și stabilitatea sistemului de justiție în ansamblu, cu consecințe asupra modului de înfăptuire a actului de justiție”, se arată într-un punct de vedere adoptat, luni, de Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
În opinia procurorilor instituției conduse de Felix Bănilă, ordonanța de urgență pe legile justiției are numeroase vicii de neconstituționalitate. „Astfel, din perspectiva extrinsecă, O.U.G. nr.7/2019 a fost adoptată cu nesocotirea competențelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secției pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoștință conținutul actului normativ pentru a putea analiza și formula un punct de vedere care să fie susținut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care să reflecte opinia magistraților procurori. Astfel, membrii Secției pentru procurori au fost direct împiedicați să își exercite mandatul constituțional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerințe legale golește de conținut dispoziția legală invocată și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituție”, arată DIICOT.
Procurorii apreciază, de asemenea, că este necesară verificarea împrejurărilor care au condus la o atare situație și a circuitului documentului în cadrul CSM, inclusiv în scopul adoptării masurilor legale. Totodată, reprezentanții Direcției acuză că documentul încalcă principiul separației carierei judecătorilor și judecătorilor. Drept urmare, avertizează DIICOT, se creează posibilitatea ca un judecător să acceadă în funcții de conducere la cel mai înalt nivel în Ministerul Public.
„Aceeași inconsecvență a legiuitorului delegat se remarcă și cu privire la reformularea condițiilor referitoare la cariera magistratului și a vechimii necesare pentru a accede în aceste înalte funcții, observându-se că se acordă deopotrivă vocație de a candida oricărui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de funcția, de procuror sau judecător, exercitată la data depunerii candidaturii.Aceasta, după ce prin modificările aduse textelor inițiale ale Legilor nr.303, nr.304 și nr.317/2004 atât prin legile adoptate de Parlamentul României, cât și prin celelalte 3 ordonanțe de urgenta, ce au precedat O.U.G. nr.7/2019, toate limitele de vechime în funcția de procuror sau judecător necesare pentru accederea în grade profesionale superioare sau în funcții de conducere în parchete și instanțe, au fost ridicate”, potrivit sursei citate.
Procurorii critică modificările succesive prin ordonanțe de urgență si la intervale scurte de timp.
„Avizarea numirii procurorilor în funcțiile de rang înalt de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este în acord cu Constituția României și legile în vigoare aplicabile, cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneția și cu respectarea principiului legal al separării carierelor și trebuie să rămână în competența Secției pentru procurori, iar candidații eligibili trebuie să fie dintre procurorii în funcție la data depunerii candidaturii”, mai arată DIICOT.
În ceea ce privește modificările prin care procurorii nu pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de președinte, DIICOT transmite că asta va afecta în mod grav activitatea parchetelor.
„Ori, legiuitorul instituie o interdicție expresă cu referire la delegarea în aceste funcții, fără a decela între motivele vacantării și fără a prevedea soluții pentru situații excepționale, precum decesul, demisia, revocarea ori situația în care nu este declarat admis niciunul dintre candidați ori pentru funcția în cauză nu au fost depuse candidaturi.
In condițiile în care interdicția este absolută și nu cu eventuala prevedere a unui termen maximal ce ar fi putut preveni situații precum cele menționate, vacanța funcției ridică serioase probleme, știut fiind faptul că unele dintre prerogativele acestor funcții nu pot fi preluate de către funcțiile imediat următoare, astfel cum acestea sunt prevăzute în ierarhie”, au transmis procurorii DIICOT.
Cu privire la modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004 prin care neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind buna reputație conduce la eliberarea din funcție, procurorii apreciază că în lipsa unei definiții ori a înțelesului legal al sintagmei ”bună-reputație” se creează premisele unor aprecieri arbitrare, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiecții cărora li se adresează textul legal, această normă fiind de natură a aduce atingere independenței justiției și de a crea o presiune gravă asupra magistraților.
„În ceea ce privește normele referitoare la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, procurorii D.I.I.C.O.T s-au pronunțat în mod constat împotriva constituirii și operaționalizării acesteia, considerând că acest demers denotă o abordare punitivă față de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel și în Raportul Comisiei de la Veneția și în ultimul Raport MCV. În plus, în forma actuală, prin modul de organizare și funcționare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetățeni care beneficiază de imunitate de jurisdicție penală totală, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) și (2) din Constituția României: „Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”. (…) Scoaterea controlului activității S.I.I.J. în afara controlului ierarhic de legalitate și de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezintă o încălcare clară a dispozițiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constituția României. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat”, potrivit sursei citate.
Procurorii mai arată că abrogarea alineatelor (6) și (7) ale art.120 din Legea nr.304/2004, privind salarizarea specialiștilor IT, la mai puțin de 10 luni de la reintroducerea modalității de salarizare acum abrogate, creează incertitudine cu privire la statutul acestei categorii profesionale.
„Externalizarea procedurilor și proceselor de funcționare și întreținere a rețelelor și sistemelor informatice din domeniul justiției poate produce serioase inconveniente materiale și funcționale. Eventuala adoptare a unei astfel de masuri cu implicații la nivel strategic în cadrul sistemului de justiție și pentru justițiabili, excedează înțelesului legiferării cu caracter de urgență. Învederăm faptul că în ultimii 10 ani atât instanțele, cât și parchetele au parcurs un drum anevoios relativ la informatizarea acestora pentru a ajunge la un nivel corespunzător și compatibil cu noile tehnologii utilizate pe scară largă la nivel național și internațional. Aceste eforturi au fost susținute printr-un nucleu de profesioniști format din specialiștii IT angajați în cadrul parchetelor și instanțelor, care au beneficiat în mod meritat de un nivel de salarizare corespunzător specializărilor acestora, fapt ce a prevenit pentru o bună perioadă de timp migrarea acestora în sectorul privat”, potrivit sursei citate.
DIICOT cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României pentru efectuarea controlului de constituționalitate asupra ordonanței de urgență pe legile justiției.
Procurorii anunță că vor transmite acest punct de vedere și Curții de Justiție a Uniunii Europene, care are în soluționare dosare care se bazează pe aceste prevederi.
Decizia procurorilor Direcției a fost adoptată cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenți.
