O zonă de vis plină de peisaje fascinante, în vestul țării. Care este „locul unde şi-a băgat dracul coada” FOTO

La limita dintre judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi, pe Valea Cernei, odinioară în zona de graniţă dintre provincia stăpânită de Casa de Habsburg şi Ţara Românească, se află un loc supranumit „un paradis de apă şi stâncă”, numit Cheile Ţăşnei, iar cei care l-au vizitat îl consideră un loc de vis, unul din cele mai pitoreşti care se pot vedea în întreaga ţară. Cheile se află în Parcul Naţional Domogled, la aproximativ 15 kilometri de Băile Herculane, pe drumul spre Baia de Aramă, imediat după lacul de acumulare Prisaca.

Mămăliguţa cu brânză, o reclamă de succes

La fel ca la toate cheile din parc, intrarea se face pe un urcuş abrupt, prin pădure, la care nu se încumetă oricine, dar efortul este răsplătit din plin, căci de-a lungul celor trei kilometri pe care îl au acestea, peisajul care se dezvăluie celor care s-au încumetat la acest drum este mereu altul, de la pădurea deasă, în care copacii au coroane bogate, sau stâncile abrupte de calcar pe care se văd pâlcurile de pin negru de Banat care creşte doar în această parte de ţară sau rădăcini care ies din pământ, până la poieniţele din chei, nenumăratele treceri peste pârâul Ţăşna şi pajiştile înverzite, unde se află stâne, iar ciobanii s-au deprins să-i întâmpine pe vizitatori cu mămăliguţă caldă şi brânză de oaie, o reclamă turistică cu succes garantat.

Locul unde şi-a băgat dracul coada

Traseul începe dintr-un loc aflat pe Valea Cernei, în dreptul motelului Dumbrava, unde se află însemnat cu o cruce albastră, de unde porneşte o potecă, chiar de la marginea pârâului. Drumul, când mai lin, când mai abrupt, străbate un peisaj mirific, iar după două ore de mers, se ajunge la stâna din Poiana Ţăşnei.

Pe traseu există un popas numit „Crucea de lemn”, un minunat loc de belvedere, de unde se poate admira întreaga vale a Cernei, vârful Arjana din munţii cu acelaşi nume şi culmea munţilor Cernei, după care drumul pătrunde în cheile cu pereţi abrupţi de calcar, asemănători unor fortăreţe. Nu departe de ieşirea din chei, de pe poteca săpată în stâncă „La Pătrulă”, odinioară potecă în zona grănicerească, pârâul Ţăşna formează o cascadă nu prea mare dar admirabilă prin frumuseţea ei, la baza ei se află Moara Dracilor, o moară de apă încă folosită de localnici pentru măcinatul porumbului, unde – spune legenda – şi-a băgat dracul coada şi a făcut ca roata morii să se învârtească invers, iar puţin mai sus, stâna şi Poiana Ţăşnei, plină de cireşi sălbatici.

Cascada cu apa vânturată

În munţii Cernei, nu departe de poteca pe care se intră în Cheile Ţăşnei, se află cascada Vânturătoarea, un loc unic, care taie respiraţia şi e considerată de mulţi cea mai frumoasă cascadă din România. Drumul spre cascadă porneşte de pe Valea Cernei, după lacul Prisaca, traseul fiind marcat cu o cruce roşie. Poteca urcă printr-o pădure deasă, aproximativ o oră şi jumătate, până într-un adevărat amfiteatru alcătuit din stânci, uimitor şi spectaculos. Aici se află cascada cu cea mai mare cădere liberă de apă din România, de aproximativ 40 de metri, întreruptă la un moment dat de un prag de stâncă unde apa este vânturată – de unde şi numele cascadei – şi ajunge pe pământ sub forma unei ploi fine, care acoperă o suprafaţă de mai bine de o sută de metri pătraţi.

Un motiv de fascinaţie pentru vizitatori este că pot privi perdeaua de apă din spatele acesteia, fără să se ude, iar în miezul verii, când este foarte cald, cascada poate fi un uriaş duş rece. O adevărată minunăţie, mai ales în lunile calde de vară, pentru iubitorii muntelui, dar nu numai.

Surse foto: cartitaplimbareata.ro, magazinoutdoor.ro, setthings.com, amazingromania.net