Pui, localitatea care găzduiește cele mai mari târguri din vestul țării, cu tradiție de sute de ani

Ca în fiecare an, locuitorii din Ţara Haţegului se pregătesc deja de vestitul târg de la Pui, unul din cele două mari târguri care animă suflarea întregii zone şi este cu totul inedit pentru cei care nu-l cunosc. Comuna este formată din nu mai puţin de 12 sate şi este cunoscută pentru cele două târguri anuale, dar ea poate oferi vizitatorilor şi alte atracţii turistice dar şi mai multe zone de agrement.

Rezervaţii naturale, linişte şi ospitalitate

Aşezată într-o zonă cu o mare varietate de relief, de la luncă şi deal până la plaiurile aflate sub  munţii care încadrează masivul Retezat, satele care aparţin de comună oferă celor care au curiozitatea de a le străbate peisaje de vis, multă linişte şi cunoscuta ospitalitate a localnicilor.

Cei care ajung pe aceste meleaguri, pot admira rezervaţiile naturale „Fânaţele Pui”, incluse în Geoparcul Dinozaurilor, care ocupă o suprafaţă de 13 hectare, „Peştera Şura Mare”, care se întinde pe cinci hectare şi adăposteşte a doua mare colonie de lilieci din România, şi „Locul fosilifer Ohaba-Ponor”, o rezervaţie de tip paleontologic de zece hectare, dar şi parcul natural „Grădiştea Muncelului-Cioclovina”, cu ansambluri peisagistice de o rară frumuseţe.

Cele mai mari târguri din vestul ţării

Comuna Pui este renumită pentru cele două târguri au loc aici în fiecare an, cele mai mari din vestul ţării, pe lângă cele din fiecare sâmbătă. Târgurile au o veche tradiţie, de sute de ani, şi atrag numeroşi vizitatori din judeţele învecinate. Cei interesaţi pot găsi aici diverse obiecte de uz gospodăresc sau agricol, legume şi fructe de sezon, faimoşii virşli dar şi alte fripturi, mici sau turtă dulce şi au de unde alege, căci toate produsele se găsesc din belşug. Doar crescătorii de animale nu-şi mai pot aduce animalele la târg, căci vânzarea acestora nu mai este permisă, din motive de securitate sanitar-veterinară.

Primul târg are loc primăvara, pe 1 mai, când ciobanii urcă cu oile la munte, iar cel de-al doilea, toamna, în 14 octombrie, când aceştia coboară în vale, respectându-se astfel o tradiţie păstrată din moşi-strămoşi.

O comună cu istorie multimilenară

Comuna este atestată documentar din 1426, când domeniul a aparţinut unei familii de origine franceză, şi era cunoscută încă de atunci ca o aşezare foarte înstărită. Urmele de locuire pe locul actualelor aşezări sunt însă mult mai vechi, de la cele din vremurile preistorice descoperite în mai multe peşteri, până la cele dacice şi apoi romane. Pe o culme a fost identificat un punct de observaţie dacic, valuri şi şanţuri de apărare din aceeaşi epocă, urmele unui atelier pentru prelucrarea fierului, s-au descoperit monede greceşti şi romane, urmele unui castru roman în satul Râu Bărbat şi ale unui ansamblu de fortificaţii, un relief de marmură reprezentându-l pe Hercules, dar şi un tezaur monetar târziu, din secolele XVI-XVII şi vestigii de locuire medievală.

În satul Ohaba-Ponor există un sit arheologic cunoscut sub numele „Peştera Bordu Mare” iar biserica de zid cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din vechea aşezare cnezială Ponor, ridicată în secolul al XVIII-lea, este monument istoric. Satele mai păstrează case tradiţionale ţărăneşti din secolul al XIX-lea, iar în satul Şerel se mai poate vedea o veche moară de apă.

Surse foto: primaria-pui.ro, wikipedia.org, mesagerulhunedorean.ro