Semnal de alarmă pentru protejarea vestigiilor culturale, după ce o biserică veche de aproape 300 de ani a fost distrusă FOTO

La jumătatea lunii martie, vechea biserică de lemn din satul Vidra, comuna Vârfurile, un monument istoric de importanță regională datat la începutul secolului al XVIII-lea, a fost distrusă de un incendiu provocat de un foc aprins pentru arderea unor resturi de vegetație uscată, fără respectarea măsurilor de precauție necesare.

Incendiul scăpat de sub control s-a extins, iar Inspectoratul de Poliție Județean Arad a comunicat că se caută vinovații pentru provocarea incendiului, celor responsabili urmând să li se întocmească dosar penal. Potrivit legii privind protejarea monumentelor istorice, distrugerea parțială sau totală a acestora constituie infracțiuni și se sancționează conform legii.

Distrusă înainte de a fi salvată

Bisericuța, cu hramul „Sfinții Cosma și Damian”, construită între anii 1724-1738 conform unor însemnări făcute pe filele unei Cazanii a lui Varlaam, și pictată la jumătatea secolului al XIX-lea, era considerată una din cele mai vechi și reprezentative lăcașe de cult din județul Arad, iar dispariția ei nu este o întâmplare singulară.

Starea în care se afla era destul de proastă după ce a fost părăsită o dată cu construirea noii biserici, valoarea de patrimoniu a lăcașului de cult fiind mult diminuată. Bisericuța urma să fie pusă în siguranță în acest an de ”Ambulanța pentru monumente” prin asociația arădeană Vernacular, care a inventariat anul trecut bisericile de lemn din județ în cadrul unui proiect-pilot.

Un semnal de alarmă pentru protejarea vestigiilor culturale

Cei de la „Ambulanța pentru monumente” care se străduiesc să salveze, să mențină în bună stare sau să restaureze vechi monumente aflate într-o stare precară, sunt coordonați de Eugen Vaida, care susține, pe bună dreptate, că trebuie păstrate toate caracteristicile originale ale acestora, fără intervenții moderne, căci „un monument este precum o carte, trebuie să știi să o citești ca să-i înțelegi cultura”.

În România se păstrează încă în jur de 1.400 de astfel de vechi lăcașuri de cult, și distrugerea bisericuței din Vidra ar trebui să fie un semnal de alarmă care să determine atât autoritățile cât și comunitățile să arate mai multă grijă pentru protejarea acestor mici bijuterii arhitectonice.

În opinia sa, cele mai mari probleme le ridică monumentele care s-au prăbușit ori sunt pe cale să se dărâme, iar dacă acestea se află pe lista monumentelor istorice, potrivit legislației în vigoare, intervențiile de restaurare sunt extrem de complicate. Nici meșteri care să știe să folosească tehnicile și materialele de altădată nu prea mai sunt, astfel încât „Ambulanța pentru monumente” trebuie să se mulțumească doar cu punerea în siguranță a monumentelor, pentru a le salva de la pieire, până când va exista posibilitatea restaurării lor.

Proiecte de salvare în acest an

Asociația Vernacular și-a propus ca în acest an să facă intervențiile necesare pentru salvarea a două bisericuțe de lemn din județul Arad, pentru care are nevoie însă de ajutorul voluntarilor. Prima este cea din Troaș, nu departe de Săvârșin, unde intervențiile de salvare sunt programate pentru perioada 19 iunie-10 iulie. Bisericuța din Troaș, aflată pe lista monumentelor istorice, este cea mai veche biserică de lemn de pe valea Mureșului inferior, ridicată probabil de un meșter local, al cărui nume, Matei, și anul 1782 sunt gravate cu litere chirilice pe un colț al mesei din altar. A fost pictată în anul 1812 de zugravul Nicolae din Lupșa Mare, cum reiese dintr-o altă inscripție cu litere chirilice, pictura fiind păstrată doar parțial.

Localnicii şi-au construit în anul 1941 o biserică nouă, din cărămidă iar în bisericuţa de lemn nu se mai oficiază slujbe, dar părintele Teodor Dacian Ilica, preotul care slujeşte la Troaş, îşi doreşte ca biserica să fie redeschisă, să-şi recapete menirea religioasă şi să devină un punct de atracţie turistică. Intervenții de salvare vor mai fi făcute între 14 august și 4 septembrie la biserica de lemn din satul arădean Ciuntești, comuna Craiva, aflat în depresiunea Hășmașului, care este atestată documentar din anul 1725 și se află, la rândul ei, pe lista monumentelor istorice. Bisericuța a fost ridicată pe un deal din mijlocul satului și, spre deosebire de alte biserici din zonă, la construirea ei s-au folosit bârne rotunde și scurte, tăiate cu toporul.

Biserica, în prezent tencuită, a fost inițial lipită cu pământ, iar pictura din interior a fost făcută în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu, așa cum reiese dintr-o inscripție cu litere chirilice, parțial păstrată. Sunt monumente caracteristice artei bisericești rurale de tradiție bizantină, dintr-o lungă epocă istorică, care, împreună cu satele arhaice, vorbesc despre o lume dispărută, dar care merită păstrate și puse în valoare, chiar dacă, în multe locuri, ele și-au pierdut semnificația pentru comunitățile locale.

Surse foto: biserici-inlemnite.ro, facebook.com/vernaculararad/, wikipedia.org