RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua 51. Crucișătorul Moskva s-a scufundat în Marea Neagră UPDATE 4 Zelenski: Lumea trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca Putin să folosească arme nucleare tactice

UPDATE 4 „Toate ţările lumii” trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare tactice în războiul său împotriva Ucrainei, a spus vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat CNN, potrivit ediţiei online a acestui post.

În interviul acordat prin videoconferinţă din biroul său prezidenţial de la Kiev, Zelenski a susţinut că Putin ar putea recurge la arme nucleare sau chimice pentru că nu-i pasă de vieţile ucrainenilor.

„Nu doar eu, ci toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate, pentru că aceasta s-ar putea să nu fie o informaţie reală, dar ar putea să fie adevărul”, a spus preşedintele ucrainean, vorbind în engleză. „Trebuie să ne gândim să nu ne temem, să nu ne temem dar să fim pregătiţi. Însă aceasta nu este o problemă pentru Ucraina, nu doar pentru Ucraina, ci pentru lumea întreagă, cred”, a completat el.

Oficiali occidentali au avertizat deja că dacă Rusia continuă să înregistreze eşecuri în campania militară din Ucraina preşedintele Putin ar putea ordona folosirea armelor nucleare tactice. Bombe nucleare de mici dimensiuni, acestea pot fi folosite pe câmpul de luptă, pentru distrugerea unor obiective militare cum ar fi baze sau aeroporturi, dar posibil şi a unor localităţi.

Directorul CIA, Bill Burns, a declarat joi că acest serviciu are în vedere „foarte intens” un asemenea risc, adăugând însă că Statele Unite nu au observat indicii conform cărora Rusia ar pregăti un pas de acest fel.

Dar „dată fiind potenţiala stare de disperare a preşedintelui Vladimir Putin şi a leadership-ului rus, date fiind eşecurile pe care le-au înregistrat până în prezent pe plan militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu lejeritate ameninţarea reprezentată de potenţiala recurgere la arme nucleare tactice sau la arme nucleare de mică putere”, a subliniat Bill Burns.

UPDATE 3 Rusia a transmis Statelor Unite o notă diplomatică în care susţine că vor exista „consecinţe imprevizibile” dacă Washingtonul continuă să transfere arme Ucrainei, avertisment dezvăluit după ce preşedintele american Joe Biden a aprobat un nou ajutor militar prin care extinde tipurile de arme oferite armatei ucrainene, relatează vineri publicaţia Washington Post, care afirmă că a consultat respectiva notă.

„Îndemnăm Statele Unite şi aliaţii lor să înceteze militarizarea iresponsabilă a Ucrainei, care determină consecinţe imprevizibile pentru securitatea regională şi internaţională”, se arată în documentul transmis de Moscova către Departamentul de Stat al SUA prin intermediul ambasadei Rusiei la Washington.

Rusia acuză astfel Statele Unite şi aliaţii acestora că prin livrările de arme către Ucraina „alimentează conflictul” şi încalcă „principii riguroase” care guvernează transferul de arme în zonele de conflict.

Rusia protestează de asemenea faţă de faptul că Washingtonul exercită presiuni asupra altor state să transfere către Ucraina arme de producţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, cum este cazul rachetelor antiaeriene S-300 oferite recent de Slovacia.

Moscova a avertizat anterior că va considera drept ţinte legitime transporturile de arme oferite Ucrainei. Totuşi, până în prezent Rusia nu a lansat atacuri directe asupra acestor transporturi, organizate de altfel în mare secret, atacând în schimb depozite unde armata ucraineană stochează arme şi muniţii.

Pe de altă parte, un atac al Rusiei asupra acestor transporturi în ţările vecine Ucrainei membre ale NATO sau asupra bazelor din aceste ţări unde sunt descărcate respectivele echipamente înainte de a fi transportate pe cale terestră în Ucraina ar putea declanşa activarea articolului 5 din tratatul Alianţei.

Nota transmisă de Rusia este datată cu ziua de marţi, înainte ca miercuri preşedintele Joe Biden să anunţe un nou ajutor militar american destinat armatei ucrainene şi care cuprinde „noi capabilităţi adaptate asaltului de anvergură pe care aşteptăm ca Rusia să-l lanseze în estul Ucrainei”.

Noul ajutor militar, în valoare de circa 800 de milioane de dolari, ridică la 3,2 miliarde de dolari asistenţa militară oferită de SUA armatei ucrainene pentru a face faţă invaziei ruse. Dacă ajutoarele anterioare s-au axat pe armament uşor şi pe rachetele antitanc şi antiaeriene portabile, de data aceasta noul ajutor include, în plus faţă de acesta, şi armament greu, precum blindate şi obuziere.

Pe lista cu acest nou ajutor militar se regăsesc 11 elicoptere Mi-17, 300 de drone Switchblade, 18 obuziere de calibrul 155 mm, 200 de transportoare blindate M113, 10 radare anti-artilerie, 500 de rachete anti-tanc Javelin şi 30.000 de seturi individuale de veste antiglonţ, căşti de protecţie şi milioane de unităţi de muniţii.

Statele Unite au oferit până în prezent Ucrainei circa 7.000 de rachete Javelin, circa o treime din stocul armatei americane, astfel că aceasta riscă să nu dispună de o cantitate adecvată de arme antitanc în cazul unui conflict, potrivit unui studiu elaborat de Centrul pentru Studii Internaţionale Strategice.

UPDATE 2 Ucraina susține că Rusia a pierdut aproximativ 20.000 de militari de la începutul războiului pe 24 februarie.

Ucraina a actualizat vineri informațiile privind pierderile suferite de Rusia de la începutul războiului.

Partea ucraineană susține că 20.000 de ruși au fost uciși în perioada 24 februarie-15 aprilie.

De asemenea, 1.976 de vehicule blindate au fost distruse de la începutul războiului.

Rușii au mai pierdut 144 de elicoptere, 756 de tancuri, 163 de avioane, 366 de sisteme de artilerie, 1.443 de autovehicule militare și 8 nave.

Jurnaliștii nu au putut verifica informațiile din surse independente.

UPDATE 1 Peste cinci milioane de persoane din Ucraina au fost nevoite să se refugieze în alte ţări din cauza invaziei militare ruse, anunţă agenţiile Naţiunilor Unite, potrivit unui bilanţ actualizat vineri.

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a anunţat că, până vineri, 4,79 de milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara. De asemenea, sunt 215.000 de cetăţeni străini care se aflau în Ucraina şi au trebuit să plece din cauza intervenţiei militare ruse, conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), citată de cotidianul Le Monde.

Cei mai mulţi refugiaţi, 2,75 de milioane, au ajuns în Polonia, conform postului de televiziune Sky News.

În România au ajuns 726.857 de refugiaţi din Ucraina, în Rusia 484.725, în Ungaria 447.053, iar în Republica Moldova 419.499, potrivit datelor Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

În plus, sute de mii de ucraineni şi-au părăsit casele din cauza confruntărilor militare, dar au rămas pe teritoriul Ucrainei.

Nava militară rusă Moskva, avariată semnificativ în cursul conflictului cu Ucraina, s-a scufundat joi seară în Marea Neagră, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de cotidianul Le Figaro.

„În cursul manevrelor de remorcare spre portul de destinaţie, crucişătorul Moskva şi-a pierdut stabilitatea din cauza daunelor suferite în urma incendiului izbucnit după o explozie a muniţiei. În condiţii de mare agitată, nava s-a scufundat”, a comunicat Ministerul Apărării de la Moscova.

Nava cu lungimea de 186 de metri fusese „grav avariată” în urma unei explozii şi a unui incendiu, iar echipajul de 500 de membri fusese evacuat.

Autorităţile militare ucrainene susţin că au atacat cu rachete de croazieră nava militară care face parte din Flota rusă a Mării Negre. Ministerul rus al Apărării afirmă că explozia produsă la bordul navei a fost accidentală. Nava Moskva urma să fie tractată spre Portul Sevastopol, situat în Crimeea, după incidentul produs joi dimineaţă la aproximativ 100 de kilometri sud de Odesa.

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat pentru CNN că o garanție că după război se va face dreptate ar putea fi o provocare, având în vedere că Rusia și-a retras semnătura de pe statutul CPI.

„Nu putem fi naivi. Trebuie să fim realiști”, a declarat Khan. „Dar, mai întâi de toate, trebuie să strângem dovezile, să le păstrăm, să le analizăm și să luăm decizii pe baza a ceea ce arată. Iar aceste determinări pot fi verificate de judecători”.

Khan a declarat că a vizitat săptămâna aceasta orașele ucrainene Bucea și Borodianka, unde au fost descoperite la începutul lunii aprilie gropi comune cu civili uciși, după retragerea forțelor ruse din nordul Ucrainei.

„Ucraina este o scenă a crimei”, a declarat Khan, potrivit unui tweet al CPI. „Suntem aici pentru că avem motive rezonabile să credem că se comit crime care intră în jurisdicția CPI. Trebuie să înlăturăm ceața războiului pentru a ajunge la adevăr”.