Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei, împreună cu Universitatea Politehnica Timișoara, organizează, la Sinagoga din Cetate, în data de 3 octombrie, de la ora 19:00, un recital de pian susținut de Andrei Ivanovici, strănepotul lui Iosif Ivanovici, în memoria lui Dinu Lipatti. Andrei Ivanovich s-a născut la București, într-o familie cu ruși, sârbi și rădăcini românești. Numele de familie Ivanovici a obținut o popularitate largă mulțumită străbunicului său Ioan Ivanovici, născut la Timișoara, care a compus cunoscutul vals „Valurile Dunării”.
Educația sa muzicală timpurie a început la vârstă de șase ani când a fost acceptat la liceul de muzică în București. Un an mai târziu, cu recomandarea celebrului pianist român Valentin Gheorghiu, Andrei a plecat în URSS, unde a învățat la Conservatorul din Leningrad. Din în acest moment, viața lui a fost strâns legată de Rusia. Andrei Ivanovici și-a desăvârșit măiestria la Academia de Muzică din Moscova și la cea din Karlsruhe. În anii de studii, a primit multe premii la concursuri naționale și internaționale de pian pentru tineret.
Andrei Ivanovici a lansat 15 CD-uri de muzică de Mozart, Debussy, Mussorgsky, Prokofiev, Shchedrin, Rachmaninov, Grieg și Chopin. Este Membru al Societății Chopin. Din anul 2015, el a intrat in Consiliul Societății Rachmaninov. Concertează și predă cursuri de pian în întreaga lume, ca un adevărat navetist ce unește toate meridianele. Dar este legat sufletește de Conservatorul din Shanghai unde predă cursuri de măiestrie artistică. Câteva din orchestrele cu care a cântat: Orchestra Națională a Filarmonicii din Sankt Petersburg, Orchestra Simfonică Academică (Rusia), Orchestra St. Petersburg, Orchestra Filarmonicii Baden-Baden, Orchestra Filarmonicii din Osaka etc.
Ioan Ivanovici s-a născut la Timişoara, în anul 1845. În lume, Iosif Ivanovici a fost cunoscut în special datorită valsului „Valurile Dunării”, compus în 1880 şi interpretat pentru prima dată la Expoziţia Mondială de la Paris, în 1889, unde s-a bucurat de un succes fulminant. „Valurile Dunării” a fost imprimată prima oară în 1880 de către editorul Constantin Gebauer, cu o dedicație pentru soția acestuia, Emma Gebauer. În 1886, compozitorul francez Emile Waldteufel, autorul „Estudiantinei”, a realizat o reorchestrare a piesei, variantă care va fi prezentată trei ani mai târziu la Expoziția Mondială de la Paris. Din 116 compoziții candidate scrise de compozitori reputați, „Valurile Dunării” a fost aleasă pentru a fi imnul oficial al Expoziției Universale de la Paris din 1889, aceeași expoziție care a marcat și inaugurarea celebrului Turn Eiffel.
Alegerea valsului „Valurile Dunării” să reprezinte Expoziția Mondială de la Paris din 1889 a făcut ca acestă să devină imediat cunoscut în întreaga lume, în mod special în Europa unde a devenit atât de celebru încât începuse adesea să fie atribuit în mod eronat lui Johann Strauss – fiul, un exponent al acelei perioade și cel care compusese un alt vals celebru – „Dunărea albastră”.
