Pagina 4539

Ministrul delegat pentru buget nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

0

benzina

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a evitat să spună cine a propus majorarea accizei la benzină şi motorină cu 7 eurocenţi, motivând că e un pachet mai mare negociat, şi nu intră în detalii, dar a dezvăluit că FMI a propus creşterea cotei unice de la 16% la 18%.  „Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată astăzi la ProTV, citată de Mediafax. El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri deficit şi cheltuieli.

„Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea. Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei. Întrebat dacă banii din accize vor fi alocaţi exclusiv construcţiei de autostrăzi, Voinea a replicat că la nivel bugetar un venit anume nu poate fi alocat unei cheltuieli anume.

„E un principiu în buget. Nu pot să prevăd cu articol special exact suma aceasta se duce exact în bugetul acesta. Nu-mi permite legea. Bugetul pentru autostrăzi şi drumuri naţionale este de 6,2 miliarde lei, în timp ce încasările din această taxă sunt la jumătate. Bugetul CNADNR a fost de 5 miliarde lei în 2013, va fi de 6,2 miliarde lei în 2014 şi este prvăzut să crească la 7 şi 8 miliarde lei (…) O bucată mai mare decât ai băgat în buget prin această acciză se duce în autostrăzi, dar nu poţi să identifici exact, nu te lasă legea.”, a completat Voinea.

Ulterior, el a confirmat că de la bugetul de stat vor fi finanţate anul viitor doar două autostrăzi, Comarnic – Braşov şi Suplacu de Barcău – Borş, care însumează 856 milioane lei. La acestea se adaugă centuri ocolitoare în regim de autostradă şi drumuri naţionale. Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, în faţa grupurilor parlamentare USL, că anual va fi alocată construcţiei de autostrăzi o sumă cuprinsă între 750 de milioane şi 1 miliard de euro, Parlamentul şi Guvernul urmând să decidă în fiecare an în ce direcţie alocă această resursă suplimentară. „Vom avea între 750 de milioane şi 1 miliard de euro anual din acciza la combustibil pentru construcţia de autostrăzi. Parlamentul şi Guvernul urmează să decidă în fiecare an în ce direcţie alocă această resursă suplimentară”, a spus Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va respinge Legea bugetului, o va retrimite Parlamentului şi ia în calcul, ulterior, şi sesizarea Curţii Constituţionale, dacă Guvernul nu renunţa la acciza suplimentară de 7 euro cenţi pe litru pentru benzină şi motorină. Băsescu a declarat joi că, în întâlnirea pe care au avut-o la Cotroceni, i-a propus premierului Victor Ponta să nu introducă acciza majorată de la 1 ianuarie 2014, iar dacă nu se închide bugetul să o introducă de la 1 iunie, însă primul-ministru nu a acceptat. Şeful statului a adăugat că acest refuz i-a „confirmat” că premierul „doreşte banii pentru alegerile europarlamentare”. Preşedintele Băsescu a discutat, marţi, la Cotroceni, cu premierul Ponta, la întâlnire fiind prezenţi miniştrii Chiţoiu şi Voinea, precum şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Şeful statului a afirmat, în declaraţia de presă susţinută după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, că punctul de vedere al lui Victor Ponta a rămas „inflexibil”, respectiv că va fi introdusă taxa suplimentară la combustibili. Anterior afirmaţiei lui Băsescu, premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele nu şi-a schimbat poziţia faţă de proiectul de buget, care a fost extrem de „inflexibilă”, iar singura rugăminte a Guvernului a fost, în aceste condiţii, să nu tergiverseze excesiv de mult aprobarea bugetului.

CH Poli nu mai bate pe NIMENI! Timișorenii pierd derby-ul Banatului cu reșițenii

0

ch.poli.pandurii

Derby-ul Banatului s-a terminat din nou urât pentru CH Poli, care a pierdut la Reșița la scorul de 27-22. Astfel, continuă tradiția că Timișoara nu se poate impune în Caraș-Severin, iar pentru alb-violeți, aceasta este a cincea înfrângere consecutivă. Citește știrea completă pe Sport9.ro.

Robu susține că știe cine sunt hackerii rău-voitori care i-au spart site-ul. Care sunt cele 11 „capete de acuzare”

4

robu laptop

Primarul Nicolae Robu s-a plâns în acestă dimineaţă pe Facebook, cu dezgust, că „site-ul meu oficial www.nicolaerobu.ro a fost din nou, în ultimele zile, supus unor atacuri, atat în zona de sondaj, cât şi în alte secţiuni ale sale. E greu de acceptat de către unii că peste 80% din timişoreni apreciază ce fac eu ca Primar şi îmi acordă încrederea şi susţinerea”, scrie edilul-șef.

„ Acesta a descris acţiunea ca un „act grosolan, comis de persoane care nu au nimic în comun cu spiritul acestui oraş, persoane cărora le place să acţioneze în întuneric -la propriu şi la figurat, cu identitatea ascunsă. Sunt, de fapt, persoane ajunse, de prea multa frustrare, măcinate de ură, în sfera patologicului!” Robu a ţinut să îi nominalizeze pe potrivinici „aceleaşi persoane au fost şi sunt, cumulativ (!!!) şi (1) împotriva Festivalului de Jazz al Timişoarei, şi (2) împotriva noii amenajări a P-ţei Bălcescu, şi (3) împotriva palmierilor -prezenţi bine mersi, fără să fi facut cineva cel mai mic caz din asta, şi în Paris şi în Viena şi în Bruxelles şi în Praga şi în Berlin etc.-, şi (4) împotriva pasajului Michelangelo pe care îl prezinta drept o imposibilitate tehnică deşi în 35 % din timp (doar atat s-a scurs!) s-au efectuat peste 55% din totalul lucrărilor, şi (5) impotriva tăierii unor copaci cu plantarea a de zece ori mai mulţi, şi (6) împotriva finanţării noii Poli, şi (7) impotriva noii amenajari şi noii funcţiuni a străzii Mărăşeşti, si (8) împotriva mutării Clinicii de Dermatologie, si (9) împotriva impuşcării ciorilor, şi (10) împotriva neîmpuşcării ciorilor , şi (11) împotriva tranzitării temporare cu vehicule ușoare şi cu viteza mică a P-ţei Unirii până la începerea lucrărilor de reabilitare a ei, etc., etc. ! Interesant, nu?!”

Pe final, primarul mai spune şi că „Bieţi acari de haltă, cu paleta roşie în mâna, confundand TGV-ul cu trenul automotor! Ei nu-şi pot închipui, măcar, că mai exista pe lume şi oameni responsabili şi de bună credință, care chiar vor să facă -ŞI FAC!- lucruri bune pentru urbea şi concitadinii lor”. Robu încheie cu promisiunea că site-ul va fi din nou funcţional peste câteva zile.

Cămin SRL: povestea micilor afaceriști cu carnet de student, care mișcă „piața” din Complex FOTO

0

camin

Zeci de studenți din Timișoara și-au transformat pasiunile mici afaceri care se dovedesc a fi surse de profit cu investiții minime. Vând produse handmade, de la papioane la eșarfe și genți, machiază, aplică unghii cu gel sau chiar tund. Toată această „piață” tânără se naște în cămin, iar micii afaceriști cu carnete de studenți au creat deja o tradiție pentru Complexul Studențesc. Generațiile se schimbă, însă „economia de cămin” rămâne și naște noi și noi descurcăreți. Și se mai păstrează un obicei: prețurile mici.

Magda Florea este studentă la două facultăți din Timișoara. Acum doi ani, curiozitatea a făcut-o să urmeze un curs de aplicare a unghiilor false. Cu timpul, și-a cumpărat materialele necesare fără să se gândească prea mult că și-ar putea dezvolta o mică afacere din asta. ”M-am gândit să fac cursul pentru mine, dar după ce l-am terminat le-am pus unghii prietenelor mele și din vorba în vorbă numărul clienților a crescut”, povestește Magda. La început avea trei, patru cliente pe lună, iar acum are opt pe săptămână. Prețul variază în funcție de tipul pe unghii pe care clienta și-l dorește. 30 de lei pentru unghiile cu gel, respectiv 40 pentru cele cu tips, cu mult mai puțin decât ar plăti tinerele la saloanele din oraș. ”Am multe cliente fidele și de toate vârstele. Este o diferență foarte mare în ceea ce privește modelul dorit. Tinerele vor unghii simple, care să nu iasă așa tare în evidență, pe când femeile mai în varstă vor unghii pompoase, colorate, cu multe pietricele sau sclipici. Chiar dacă sunt ocupată cu facultățile, îmi place mult ce fac și nu strică să câștig un ban în plus”, mai spune Magda.

O altă studentă din Timișoara, Andreea Dedea, și-a găsit pasiunea pentru machiaj. Singurul curs pe care l-a făcut sunt tutorialele de pe Internet. Dacă la început avea câteva produse cosmetice, cu timpul a ajuns să investească mult în trusa de machiaj. ”Îmi plac culorile și sunt creativă. Am o pasiune pentru machiajul de scenă, intens, îndrăzneț. Chiar dacă sunt la început de drum, am aproximativ 15 cliente pe lună. Prețul unui machiaj ajunge și la 100 de lei, dar vreau ca din ianuarie să machiez, timp de două luni, fără să cer bani. În acest fel devin cunoscută și acumulez experiență. Urmează să îmi achiziționez mai multe produse, să îmi deschid o pagină oficială și sper ca pe viitor să fac meserie din asta”, mărturisește Andreea. Le sfătuiește pe tinere să poarte un machiaj cât mai natural ziua, pentru că îngrijirea pielii e foarte importantă, și să evite produsele ieftine, de proastă calitate, deoarece afectează tenul.

”Fabrica” de papioane handmade

Sebastian Roncea, student în anul II la grafică și model la o agenție din Cluj, are o pasiune pentru produsele handmade. Crede că au două caracteristici atractive: sunt mai ieftine și sunt unicat. Pentru el, totul a început cu un papion primit cadou. ”Am primit un papion cadou și l-am desfăcut. După aceea mi-am făcut mie unul. Am început să fac papioane, am continuat cu brățări, eșarfe și am ajuns să fac genți sau carnețele din hârtie manuală. Totul, într-un an și jumătate”, spune artistul. Cu papioanele a avut succes, pentru că a vândut în multe orașe din țară, în America sau Anglia. Prețurile variază în funcție de model. ”Un papion simplu e 30 de lei, dublu e 35, iar cel cu accesoriu, 40. Dacă clientul dorește un papion cu batistă, adaug la preț încă 10 lei. Eșarfele le vând cu 50 sau 70 de lei, iar brățările, cu 20”. Îi ia cam 40 de minute să facă un papion, dar o brățară o poate confecționa și în cinci minute. Consideră că e talentat, iar succesul pe care îl are cu papioanele îl motivează să își deschidă o afacere și atunci când se va „face mare”.

Surpriza pe care au avut-o polițiștii de frontieră de la Sânnicolau Mare când au oprit nouă migranți ilegali din Afganistan

1

politia-frontiera

O familie cu cinci copii, însoțită de doi bărbați, a fost oprită, în acest weekend, de polițiștii de frontieră de la Sânnicolau Mare, în timp ce încerca să treacă pe jos granița spre Ungaria. Spre surpriza lor, oamenii legii au constatat că nu este prima dată când se întâlnesc cu cetățenii identificați ca fiind afgani.

Polițiștii din orașul situat la frontiera cu Ungaria au depistat nouă persoane, în noaptea de vineri spre sâmbătă, care încercau să ajungă în țara vecină pe jos. Le-au oprit și le-au cerut acte de identitate, pe care migranții ilegali nu le-au putut arăta însă. După ce i-au dus la sediu, au descoperit că migranții, cu vârste cuprinse între 45 de ani și 11 luni, erau din Afganistan. Ei vroiau să treacă în Ungaria, de unde mai apoi să ajungă în Germania. Și au mai descoperit ceva: cei nouă sunt la a doua tentativă, în două săptămâni, de a trece ilegal frontiera, tot în Ungaria, tot pe la Sânnicolau Mare, unde au mai fost opriți în 28 noiembrie. Adulții din grup s-au ales cu dosare penale pentru trecere ilegală a frontierei.

Moșul e DARNIC cu ACS Poli: aleșii locali vor vota o suplimentare de buget pentru echipa de suflet a lui Robu. De câte ori a primit bani în 2013

2

acs poliLuna Cadourilor pare să aducă un dar important pentru ACS Poli, cu ocazia ultimei ședințe de plen din acest an a Consiliului Local Timișoara. Echipa de fotbal a solicitat o nouă suplimentare de buget, a patra pentru anul 2013, fapt confirmat de surse din cadrul clubului. Citește știrea completă pe Sport9.ro.

300 de turiști blocați la Rânca. Drumul nu poate fi curățat, din cauza viscolului

0

ranca_kissfm.ro

Peste 300 de turisti aflaţi în staţiunea Rânca, din judetul Gorj, sunt blocați încă de ieri după-amiază în zonă, după ce singurul drum de acces a fost acoperit de zăpadă. Drumarii promiteau că în această dimineaţă vor reuși să deszăpezească șoseaua, dar viscolul le face misiunea imposibilă, potrivit Digi24. Autoritățile încearcă în continuare să deszăpezească, dar este dificil, pentru că viscolul aduce zăpada înapoi pe șosea. S-a intervenit cu utilaje, iar mașinile care nu erau echipate corespunzător pentru iarnă au fost întoarse din drum. Turiștii blocați au tot ce le trebuie, nu a fost nevoie de intervenții medicale.

Codul galben de ninsori și viscol a expirat, dar se circulă mai greu în Harghita, Covasna, Bistrița-Năsăud, pe DN1 în Valea Prahovei, dar în Rânca este cel mai dificil. Zăpada are un metru, iar vântul suflă cu putere. Aseară, aproximativ 20 de maşini au fost oprite de poliţişti la Novaci. Abia după trei ore, când drumarii au reuşit să facă loc prin zăpada care măsura 70 de centimetri, au lăsat maşinile să urce. Însă doar însoţite de un utilaj de deszăpezire. Cei care nu au avut mașinile echipate cu lanţuri au fost întorși din drum. Opt utilaje lucrează de zor în stațiunea Rânca, pentru deszăpezirea drumului.În județul Harghita a nins mai bine de opt ore, iar vântul a suflat cu peste 50 de kilometri pe oră, spulberând zăpada. Muncitorii au lucrat la foc continuu, astfel încât şoferii să poată circula pe drumurile din judeţ. Cu toate acestea, traficul rutier a fost restricționat, timp de câteva ore, pe DN 13 A, între localitățile Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc.

Foto: kissfm.ro

 

Șeful ANI, despre inițiativa legislativă ca parlamentarii să nu mai fie anchetați de agenția sa: “Este foarte periculoasă”

0

horia_georgescu_66915400

Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a declarat în emisiunea „Kilometrul 0” de la Digi24, că propunerea legislativă prin care parlamentarii ar urma să nu mai fi anchetați de ANI este foarte periculoasă. El a spus că speră ca toate partidele să retragă această propunere. A apărut o dezbatere publică și presiune mediatică. Inițiativa legilsativă propusă golește de conținut unele prevederi din legea generală care se referă la conflictul de interese pentru toți demnitarii și funcționarii publici. Este o inițiativă foarte periculoasă, pentru că nu ne-ar mai da posibilitatea aplicării sancțiunilor disciplinare, adică a revocării din funcții pentru parlamentari ale căror procese se află la final în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție”, a declarat Georgescu. El a precizat că nu este singura inițiativă de acest fel.

“A apărut o altă propunere prin care această incompatibilitate să fie eliminată sau s-a vorbit chiar de amnistie. Acest ciclu de interese pentru schimbarea legislativă ANI pentru slăbirea cadrului legislativ sunt frecvente. S-a întâmplat şi acum câţiva ani şi acum doi ani când Agenţia gestiona cazuri de conflicte de interese în Parlament, iar ulterior apărea imediat o propunere prin care acea prevedere să fie eliminată. În 2010, legea a devenit neconstituţională, a fost o sesiune legislativă extraordinară. A fost presiunea Comisiei Europene, a comunităţilor internaţionale pentru restabilirea cadrului legislativ. În momentul dezbaterii s-a încercat sub toate formele ca legea să fie foarte mult slăbită şi practic să transforme ANI într-o instituţie de decor”, a menționat Georgescu. Președintele ANI a oferit și un exemplu a ce s-a putea întâmpla dacă această propunere ar intra în vigoare. „De exemplu, un membru al Parlamentului care şi-a angajat rudele pe cabinet este trimis în judecată şi este în conflict de interese administrativ.

Pentru asta există nişte sancţiuni. Prin această schimbare legislativă se redefineşte ce înseamnă conflictul de interese. Conflictul de interese este ceea ce este definit în legislația românească, în sensul în care participi sau iei o decizie prin care obții un beneficiu patrimonial și se transformă în ceva vag, nedefinit, strict pentru parlamentari, ceea ce este absolut incorect”, a mai spus Georgescu. „Este o superimunitate pe care dânşii încearcă să o promoveze. Este periculos. A fost semnată de toţi şefii de grupuri parlamentare, este asumată politic de toate partidele. Ulterior ştiu că cei de la PDL şi-au retras semnătura. Este foarte bine că s-a generat o reacţie. Eu mă aştept ca şi la celalate partide să-şi retragă semnăturile de pe acest proiect şi să anuleze această schimbare legislativă”, a precizat președintele Agenției.

Horia Georgescu a adăugat că ANI nu are instrumente foarte multe pentru a bloca această propunere. “Am transmis o opinie care ne-a fost solicitată pe acest proiect legislativ și cam aici se poate opri tot demersul nostru. Putem face discuții și dezbateri publice pentru ca această propunere legilsativă să nu-și urmeze cursul. Și Comisia Europeană va avea un cuvânt de spus în ceea ce privește acest lucru și celelalte entități implicate în acest proces”. „Este regretabil că s-a ajuns aici. Arată că angajamentul politicienilor în ceea ce priveşte lupta anti-corupţie este scăzut şi nu se vrea că parcursul pe care l-au urmat anumite instituţii să fie solid şi ireversibil”, a susținut șeful ANI.

Câţiva parlamentari de la putere şi din opoziţie au iniţiat un proiect de lege prin care Agenţia Naţională de Integritate pierde dreptul de a stabili dacă un senator sau deputat este incompatibil. Dacă proiectul va fi adoptat, singurii care pot decide acest lucru sunt chiar parlamentarii. O situaţie evidentă de conflict de interese. Fostul ministru al justiției, Monica Macovei, a declarat într-o intervenție telefonică la Digi24 că a intervenit la șefia partidului ca cei doi membri PDL care au semnat propunerea legislativă ca ANI să piardă din atribuții să-și retragă semnăturile.

 

Bogdan Puriş, unul dintre colecționarii „romantici”: „Vinilul nu a murit niciodată, doar i-a scăzut popularitatea“

0

puris

Prima ediţie a festivalului Analog Mania – o manifestare dedicată fotografiei, cinematografiei şi muzicii – a reunit pe parcursul acestei săptămâni o serie de acţiuni dedicate artei analogice. Evenimentul desfăşurat în Sala Vega de la Bastion, Casa Artelor şi Librăria Cărtureşti (Mercy), a avut parte de un feedback deosebit, iar alături de „cunoscători“ acţiunea a reuşit să stârnească interesul multor curioşi.

Printre acţiunile desfăşurate în cadrul manifestării s-a numărat şi un workshop susţinut de Bogdan Puriş dedicat suporturilor pentru audiofili. „Vinilul nu a murit niciodată, doar i-a scăzut popularitatea. Cei care ascultă muzică de pe vinil sunt o minoritate. La fel ca cei care apreciează un vin bun. E drept, cei mai mulţi preferă mâncarea la fast – food, dar sunt oameni care apreciează o mâncare bună. Nu ai cum să-i aduci pe toţi în vârf, e o aberaţie. Atunci când compari sunetul analogic cu cel digital, intri într-o zonă subiectivă“, a subliniat binecunoscutul realizator de emisiuni radio, care timp de aproape două ceasuri şi-a vrăjit pur şi simplu asistenţa, oferindu-le o seară mai mult decât agreabilă. Ideea conform căreia sunetul analogic este unul dedicat nostalgicilor este una cât se poate de greşită, căci în ultimii ani, industria discurilor de vinil a căpătat un reviriment neaşteptat. Festivalul Analog Mania se încheie astăzi duminică, cu un concert susţinut de Emil Kindlein, „cântăreţul cu poeziile, microfoanele de argint şi amplificatoarele cu tuburi“ – principalul iniţiator al acestui eveniment – care va fi acompaniat de Doro Iordănescu – voce şi Sergiu Cătană – percuţie, la ora 19.00, în Sala Vega de la Bastion.

Motivul pentru care Popoviciu vrea să „descindă” la sediul PSD Timiș

2

alin popovici cupar inceputi

Un nou război al declaraţiilor a izbucnit pe plan local. Joi, în cadrul unei conferinţe de presă, aflând că jurnaliştii se grăbesc să ajungă la sediul PSD Timiş, acolo unde preşedintele Titu Bojin urma să facă o serie de declaraţii, deputatul PDL Alin Popoviciu nu s-a putut abţine de la comentarii cu privire la rivalii săi politici. Astfel, pedelistul a spus că ar merge şi el la PSD, ba chiar şi-ar dori mult să facă acest lucru. „Prima decizie pe care aş lua-o eu ar fi dizolvarea organizaţiei, pentru că au minţit şi au fost incapabli să îşi îndeplinească promisiunile din campania electorală”. Fiindcă nu este prima dată când face declaraţii belicoase la adresa PSD, ba mai mult, pentru faptul că a anunţat că în anul 2016 va candida pentru postul deţinut acum de Bojin, adică şefia Consiliului Judeţean Timiş, Popoviciu a fost apostrofat. Purtătorul de cuvânt al PSD Timiş, Lucian Ursuleţu, a comentat că „sunt convins că domnul Popoviciu ar face acest lucru, fiind foarte priceput la dizolvarea de organizaţii, având în vedere că propriul lui partid este în disoluţie în judeţ. Spre marele lui necaz, nu este dorit în sânul PSD Timiş”.

Cătălin Predoiu a obţinut 72,42% din voturi la alegerile interne din PDL organizate în regiunea Sud

0
catalin predoiu
FOTO: ADRIAN PÎCLIȘAN

Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu a obţinut 72,42% (17.816) din voturile exprimate la alegerile interne organizate ieri, în regiunea Sud, pentru desemnarea candidatului partidului la alegerile prezidenţiale, potrivit unui centralizator transmis de Biroul de presă al PDL. Din totalul voturilor valabil exprimate de democrat-libealii din această regiune, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a întrunit 27,58%, reprezentând 6.784 de voturi, scrie Mediafax.

În Teleorman, Gheorghe Falcă a avut 40,53% din voturi, iar Cătălin Predoiu – 59,47%, în Giurgiu: Gheorghe Falcă – 19,39% din voturi, iar Cătălin Predoiu – 80,61%, în Ialomiţa: Gheorghe Falcă – 24,91%, Cătălin Predoiu – 75,09%, în Dâmboviţa: Gheorghe Falcă – 15,54%, iar Cătălin Predoiu – 84,46%, Prahova: Gheorghe Falcă – 32,91%, Cătălin Predoiu – 67,09%, Argeş: Gheorghe Falcă – 27,58%, Cătălin Predoiu – 72,42%, Călăraşi: Gheorghe Falcă – 15,02%, Cătălin Predoiu – 84,98%. Numărul buletinelor de vot validate în cele şapte judeţe în care au avut loc aceste alegeri interne a fost de 24.600. Din totalul de 35.363 de buletine de vot atribuite, 10.136 au fost neutilizate, 25.227 în urnă, iar 634 anulate. Procentul de participare la vot a fost în medie de 71,34%.

Înjurături la minut, secretul stand-up comedy-ului românesc

2

zoltanvarga 22

Au trebuit să treacă mulţi ani după Revoluţia din 1989 ca şi pe la noi să devină „en vogue“ termenul de stand-up comedy. Primul spectacol de acest gen pe care am avut ocazia să-l vizionez cu ani buni în urmă, tocmai la Bucureşti, a fost cât se poate de interesant. După cum era şi normal, în branşă şi-au făcut apariţia o sumedenie de indivizi mai mult sau mai puţin talentaţi, care au clădit mişcarea stand–up comedy. Desigur, glumele acestora nu au cum să fie cele pe care unii dintre noi le-am devorat pe nerăsuflate în faţa unui televizor alb – negru în cadrul programului de Revelion.

E şi normal, vremurile s-au schimbat, la fel şi temele pe care poţi face poante. E oarecum logic ca asemenea spectacole să se concentreze pe sex. Cu eventuale variaţii către droguri, unguri, moldoveni, piţipoance şi tot ceea ce face furori prin mass – media românești. Încet, încet publicul a prins „gustul“ noului val de comedie, iar show-urile de acest gen au devenit foarte populare. Nu doar pe la TV sau radio, ci şi în săli. Ceea ce nu găsesc eu deloc amuzant la aceste show-uri este predilecţia majorităţii comedianţilor de pe la noi de a înjura la fiecare minut. Aşa, ca o mitralieră. Nu fac parte din categoria oamenilor care sunt deranjaţi de limbajul vulgar, dar această inundaţie de „porcoşanii“ nu face cinste show-ului în sine. După cum îmi explica un cunoscut maestru al acestei bresle, mulţi comici folosesc acest limbaj al străzii din simplul motiv că „aşa“ reuşesc să emane bună–dispoziţie. Hohote. Distracţie. Nu vreau să generalizez, căci şi pe la noi există oameni care practică umorul inteligent. Cel care cu sau fără cuvinte obscene te pune niţel pe gânduri, ca să înţelegi poanta. Doar că procentul umorului „pentru tot neamul“ tinde să sufoce spectacolele cu dume mişto. Dar, după cum spunea un maestru al vorbelor de duh, „secretul fericirii este să fii recunoscător şi să te bucuri de ce ai, în loc să plângi după ce nu ai”. Drept urmare, please, anunţaţi-mă când apare ceva mişto pe felia stand–up comedy- ului românesc. Până atunci, we love Seinfeld.

 

Spa pentru câini și pisici: cum îi răsfață stăpânii cu ședințe de înfrumusețare, relaxare, „dog taxi” și chiar grădiniță pentru animale FOTO

0

caine

Nu doar doamnele și domnișoarele se răsfață în saloane de înfrumusețare. Timișorenii care nu au timp sau răbdare să se îngrijească de prietenii necuvântători pe care-i dețin apelează din ce în ce mai des la centre de întreținere pentru animale. În Timișoara, patronii clasicelor frizerii pentru animale de companie s-au reprofilat și și-au transformat afacerile într-un adevărat paradis pentru câini și pisici. Pe lângă serviciile de tuns și spălat, în saloanele de înfrumusețare, animăluțele devin staruri ce beneficiează de servicii de cosmetizare sau de relaxare și pot pleca îmbrăcate cu hăinuțe și accesorii elegante.

Mai mult, unele saloane de înfrumusețare canină din Timișoara oferă servicii de lux, pe care le-au preluat din Occident. Proprietarul unuia dintre aceste centre se laudă că pisicile și câinii sunt tunși, spălați și stilizați într-un adevărat spa, singurul din orașul de pe Bega. Și asta pentru că prietenii necuvântători ai timișorenilor au parte de ședințe de relaxare în cada cu hidromasaj. „Acest serviciu costă 25 de lei, iar pentru un pachet complet de servicii de cosmetică și igienă, clienții plătesc cel mult 150 de lei. Timișorenii sunt interesați de toate serviciile, în plus, la salonul nostru de înfrumusețare canină și felină, animalele pot bebeficia și de consultații medicale”, ne-a spus Anca Ardelean, proprietara unui centru de îngrijire pentru animale.

În ziua de azi, nu doar copiii sunt înscriși la grădiniță, ci și câinii. Proprietara unui alt salon de îngrijire canină din Timișoara închiriază cinci boxe în care patrupedele pot locui până în momentul în care stăpânul se întoarce de la muncă sau din vacanță. „Lângă salonul de înfrumusețare, am o minipensiune pentru animale, cu cinci boxe, o cameră și curte, este un fel de grădiniță pentru câini, ofer servicii de găzduire în regim hotelier. Este un serviciu nou, dar de care timișorenii sunt interesați”, explică Maria. Tot pentru a veni în sprijinul stăpânilor de animale care nu au timp să-și ducă prietenul necuvântător la frizerie, proprietara salonului de înfrumusețare oferă și servicii „dog taxi”. O mașină transportă câinele contracost până la salonul de înfrumusețare și înapoi.

Foto: facebook.com

TIMIȘOARA UITATĂ Cum a crescut politic cetatea: de la „orașul liber regesc” la lupta cu “maghiarizarea” (I)

0

timisoara_veche

Prin constituţia habsburgică din 4 martie 1849 a noului împărat Franz Josef se prevedea desprinderea Banatului de Ungaria şi constituirea unei noi provincii, Banatul Timişean şi Voivodina Sârbească, cu capitala la Timişoara, iar prin patenta imperială din noiembrie 1849 s-au desfiinţat mai multe comitate care s-au unit în această nouă structură administrativă.

Neoabsolutism şi liberalism

În decembrie 1851 constituţia a fost suspendată şi s-a instituit un regim neoabsolutist, în care Timişoara îşi menţinea statutul de „oraş liber regesc”. Noua provincie se afla sub autoritatea Vienei şi era condusă în aşa-numuita „eră Bach” (1849-1860) de un guvernator militar, subordonat ministrului vienez de interne.

Generalul Ferdinand Mayerhofer a fost numit comandant militar și mai apoi guvernator provizoriu, iar funcţionarii erau selectaţi din rândul locuitorilor germani. Între anii 1855 şi 1860 s-a construit Palatul Dicasterial (actualul palat al justiţiei), pentru a fi sediul administrativ al provinciei. Politica neoabsolutistă din aceşti ani a fost înlocuită, după 1860, cu un regim liberal, iar cercurile politice maghiare şi-au intensificat acţiunile de redobândire a Banatului istoric.

În ciuda revendicărilor românilor, diploma imperială de la sfârşitul anului 1860 consacra încorporarea forţată a Banatului, Voivodinei şi vestului Transilvaniei la Ungaria, fără nicio urmă de autonomie. S-a reînfiinţat comitatul Timiş, cu reşedinţa la Timişoara, iar administraţia s-a reorganizat după măsurile legislative preconizate de guvernul revoluţionar de la 1848, după ce cancelaria regatului ungar a preluat de la ministerul austriac administrarea provinciei. Locuitorii Timişoarei şi-au ales un consiliu orăşenesc alcătuit din 109 membri, preşedintele acestuia fiind şi primar.

Un eveniment notabil în aceşti ani a fost şi prezenţa lui Alexandru Ioan Cuza la Timişoara, care, în drumul său spre exil după semnarea actului de abdicare, împreună cu suita sa, şi-a petrecut zilele de 7-8 martie 1866 în oraş. A fost găzduit la hotelul „Trompetistul” (pe str. A. Pacha nr. 6), cel mai vechi şi elegant hotel al oraşului, unde a ocupat apartamentul de protocol. Printre martorii oculari ai prezenţei sale la Timişoara s-a aflat şi Ioan Slavici, aflat aici la studii.

Monarhia austro-ungară

În urma insucceselor politice şi militare ale monarhiei austriece, în anul 1867 s-a constituit regimul politic dualist, respectiv monarhia austro-ungară, Franz Josef admiţând un guvern maghiar constituţional şi totodată alipirea Ardealului, Croaţiei şi Sloveniei la Ungaria. Concesiile făcute aristocraţiei maghiare în dauna celorlalte naţionalităţi erau vădite, iar scopul administraţiei şi a politicii acesteia a devenit înfăptuirea Ungariei milenare.

Timişul a rămas în structurile politico-administrative maghiare până în 1918 şi în toţi aceşti ani, politica de maghiarizare s-a intensificat. Comitatul era condus de un comite suprem (föispán), numit de rege la propunerea guvernului şi reprezentant local al puterii statului, secondat de un vicecomite în subordinea căruia se aflau mai multe servicii publice.

Apariția Partidului Național al Românilor din Banat

Oficial, viaţa politică timişoreană era controlată de Partidul Liberal Maghiar, ai cărui lideri ocupau cele mai importante funcţii în administraţia locală, dar erau prezente şi partide cu o influenţă mai mică, precum Partidul Moderat, condus de contele Appony Albert sau Partidul Independenţei (Kossuthist). În 1868, când în dieta maghiară au început dezbaterile pe marginea legii naţionalităţilor, a fost prezentat un proiect româno-sârb favorabil acestora, respins însă de maghiari, iar amendamentele la legea învăţământului nu s-au bucurat de mai mult succes.

La 20 ianuarie 1869, Andrei Mocioni, preşedinte al clubului parlamentar român din dieta de la Budapesta, publica în ziarele vremii intenţia mai multor fruntaşi români de a înfiinţa un partid românesc. În 7 februarie 1869 s-a înfiinţat, la Timişoara, Partidul Naţional al Românilor din Banat şi vestul Transilvaniei, la reuniunea de constituire fiind prezenţi peste 500 de reprezentanţi ai românilor bănăţeni şi ai celor din vestul Ardealului, iar preşedinte al partidului a fost desemnat Alexandru Mocioni.

Partidul constituit la Timişoara, care viza recunoaşterea identităţii naţionale a românilor, a adoptat o tactică activistă, considerând că prin reprezentare şi luptă parlamentară poate fi împiedicată politica de maghiarizare promovată de Budapesta. În anii care au urmat, alături de Alexandru şi Andrei Mocioni sau Vincenţiu Babeş, mai mulţi militanţi bănăţeni au imprimat acest nou curs în politica naţională.

Partidul din Ardeal, înfiinţat în acelaşi an, a optat iniţial  pentru o tactică pasivistă, retrăgându-se din viaţa parlamentară, ceea ce echivala cu nerecunoaşterea autorităţii parlamentului de la Pesta. Fuziunea, în 1881, a partidului de la Timişoara cu P.N.R. din Transilvania, a dus la unificarea mişcării politice româneşti din Imperiul Austro-Ungar.

În 1884, bănăţenii Vincenţiu Babeş şi Coriolan Brediceanu au fost aleşi în noul comitet central al partidului, iar în 1890, preşedinte al partidului a fost ales Vincenţiu Babeş. La sfârşitul lunii mai 1892 un memorandum – document de protest al românilor ardeleni – a fost înaintat împăratului, dar acesta a trimis plicul sigilat guvernului maghiar, care l-a restituit P.N.R. A urmat răsunătorul proces al memorandiştilor de la Cluj, în care aceştia au fost apăraţi şi de bănăţenii Valeriu Branişte, Coriolan Brediceanu, Ştefan Petrovici.

În primii ani ai secolului trecut, tactica activistă a învins, iar în 1905 a fost elaborat un nou program al partidului pentru susţinerea, în parlamentul de la Budapesta, a drepturilor românilor. Noi proteste au fost provocate de proiectul de lege şcolară al contelui Appony din 1907, care prevedea introducerea limbii maghiare în şcolile confesionale române. În 1907 s-a înfiinţat şi Partidul Poporului German, iar în luna ianuarie a aceluiaşi an a avut loc la Timişoara congresul al II-lea al secţiei române a Partidului Social-Democrat din Ungaria, timişoreanul Traian Novac fiind ales în comitetul director.

Administraţia cetăţii Timişoara

În 1880, Timişoara a fost ridicată la rang de municipiu, iar funcţionari superiori aflaţi la conducerea acestuia erau primarul, comandantul poliţiei, prim-notarul şi procurorul şef. În 1887, au fost stabilite, printr-un regulament al consiliului, principalele servicii ale municipiului – procuratura, poliţia, comisia tutorală, trezoreria, serviciul financiar-administrativ, serviciul sanitar şi serviciul tehnic. Un nou statut de organizare a oraşului a fost adoptat în 1914, condus de acum înainte de o adunare (congregaţie) municipală alcătuită din membri aleşi şi din membri de drept desemnaţi dintre principalii contribuabili, care lua hotărâri de interes local conform legilor în vigoare. Un al doilea organism de conducere era consiliul municipal (senatul), din care făceau parte cei mai importanţi demnitari ai oraşului şi care avea un rol executiv, iar al treilea organism era notariatul, alcătuit din notarul-şef şi trei notari. După realipirea Banatului la Ungaria, în 1860, La Timişoara a funcţionat şi tribunalul regesc, căruia îi erau subordonate mai multe tribunale locale din comitat, iar în 1891 s-a înfiinţat şi judecătoria regească, de care aparţineau judecătoriile din Lugoj, Biserica Albă, Caransebeş şi Pancevo.

Foto: Facebook/Salvatipatrimoniul Timisoarei

Un pilot din Campionatul Județean de Raliuri a montat un film EMOȚIONANT în memoria lui Paul Walker VIDEO

0

mars.paul.walkerMoartea actorului Paul Walker a șocat o lume întreagă și a fost comemorată și în țara noastră, la București și la Timișoara, unde iubitorii de mașini și viteză au organizat un marș vineri seara. După evenimentul care a strâns și mulți piloți de raliuri, Claudiu Popa, concurent în Campionatul Județean de Raliuri organizat de ACR, a realizat un filmuleț emoționant cu bucăți din interviuri ale lui Paul Walker de-a lungul vremii și scene de la marșul din seara Sfântului Nicolae. Citește știrea completă și vezi video pe Sport9.ro.

foto: Iulian Olariu

Incendiu în centrul Timișoarei: una din clădirile fostei unități militare a fost mistuită de flăcări. Ce ipoteze au anchetatorii GALERIE FOTO

5
incendiu popa sapca002_resize
FOTO: ADRIAN PÎCLIȘAN

Una din clădirile fostei unități militare din Timișoara a luat foc  în această noapte. Pompierii s-au luptat cu flăcările de mai multe ore. Imobilul, situat în centrul orașului, în apropiere de penitenciar și Facultatea de arte, era nefolosită, fiind locuită ocazional de oameni ai străzii.  Pentru intervenția pompierilor, care au ajuns la fața locului cu două autospeciale,  circulația pe stradă a fost închisă de Poliție, în ambele sensuri.

Acoperișul pe structură din lemn al clădirii ardea, la sosirea pompierilor, cu flăcări înalte de câțiva metri. După câteva ore de luptă cu flăcările, focul a fost lichidat. Acoperișul imobilului a fost distrus în totalitate. În interiorul clădirii nu au fost găsite victime. Poliția și pompierii au demarat o anchetă, pentru a stabili cauza incendiului. Din primele informații, atâta vreme cât clădirea nu e racordată la rețeaua de electricitate, indiciile conduc spre ipoteza unui incendiu pus fie în mod deliberat, de cineva care a vrut să distrugă clădirea, fie provocat de oameni ai străzii care ocupau abuziv spațiul.

 

În ciuda eşecului din derby, Bogdan Murărescu s-a declarat mulţumit de elevii săi

0

bc timba bctim (47)

Tehnicianul Timbei nu a fost foarte dezamăgit după eşecul previzibil în duelul cu rivala locală BC Timişoara, scor 60-92. Vezi pe SPORT9.ro de ce Bogdan Murărescu şi-a felicitat jucătorii după o nouă înfrângere.

Prezenţa galeriei l-a încântat pe Dragan Petricevic. Mesajul tehnicianului pentru suporteri

0

bc timba bctim (9)

Partida BC Timba – BC Timişoara, scor 62-90, nu a însemnat doar întoarcerea tehnicianului bosniac pe banca “leilor”. În Sala “Constantin Jude” a fost prezent în prima parte a jocului şi un grup de susţinători din Peluza Sud a Politehnicii, atraşi de revenirea lui Dragan Petricevic. Citeşte pe SPORT9.ro ce le-a transmis antrenorul fanilor reveniţi la baschet.

“Leii” s-au jucat cu prada în derby. Cum a decurs “redebutul” lui Dragan pe banca alb-violeţilor FOTO

0

bc timba bctim (40)

BC Timişoara nu a avut emoţii în duelul local cu BC Timba, în partida care a marcat şi revenirea oficială a lui Dragan Petricevic la cârma “leilor”. Vezi pe SPORT9.ro cronica şi o galerie foto de la derby-ul baschetului bănăţean.