Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat, astăzi, de Comisia Europeană, relatează Mediafax.
Documentul remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost „inconsistentă”. Experţii CE notează că magistraţii şi agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul achiziţiilor publice din România amintesc, „pe lângă necesitatea de a consolida mijloacele de prevenire a corupţiei şi a conflictelor de interese în materie de achiziţii publice”, „două aspecte-cheie: raţionalizarea legislaţiei şi asigurarea unei mai mari stabilităţi”.
„O serie de ONG-uri, întreprinderi şi experţi independenţi au semnalat faptul că procedurile de achiziţii publice sunt în permanenţă vulnerabile la corupţie. Deşi aceasta nu este o problemă specifică numai României, este vorba şi de capacitatea administrativă de a gestiona procedurile, în special la nivel local, ceea ce presupune o atenţie deosebită, mai ales în ceea ce priveşte prevenţia”, se arată în raport. CE recomandă „consolidarea cooperării dintre ANRMAP şi ANI, în vederea instituirii unui sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţii publice, inclusiv extinderea rapidă a abordării de la procedurile de ofertare în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziţii publice din România”.
Totodată, noua legislaţie comunitară va facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea. Legislaţia aprobată miercuri în PE a fost deja agreată cu Consiliul în iunie 2013. Aceasta revizuieşte regulile actuale privind licitaţiile publice în UE şi stabileşte pentru prima dată standarde comune în spaţiul comunitar privind contractele de concesionare pentru a încuraja competiţia corectă şi a asigura un raport echilibrat între preţ şi calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovaţii şi pe cele sociale.
Autorităţile publice cheltuiesc aproximativ 18% din PIB pe achiziţiile de activităţi, bunuri sau servicii, licitaţiile fiind un instrument puternic pentru atingerea unor scopuri sociale specifice. Eurodeputaţii au decis introducerea unei proceduri complet noi pentru a întări soluţiile inovatoare în licitaţiile publice. Noul „Parteneriat pentru Inovaţie” va permite autorităţilor publice să organizeze licitaţii pentru a rezolva o problemă specifică fără să anticipeze soluţia, lăsând astfel spaţiu contractorului şi contractantului să găsească împreună soluţii inovatoare.
