Universitatea Politehnica are un microscop de 1,5 milioane de euro care poate...

Universitatea Politehnica are un microscop de 1,5 milioane de euro care poate vedea atomii din granulele de polen. Ce mister legat de Timișoara vor să deslușească cercetătorii

0
DISTRIBUIȚI

6430IMG_0567

Universitatea Politehnica are, de la începutul acestui an, unul dintre cele mai performante institute de cercetare din țară. Construcția clădirii în care funcționează Institutul de Cercetări pentru Energii Regenerabile, de pe strada Muzicescu, dar și echipamentele achiziționate au costat nu mai puțin de 17,5 milioane de euro, 12 milioane de euro fiind bani primiți de la Uniunea Europeană.

În total, au fost cumpărate peste 300 de echipamente de ultimă generație care le permit specialiștilor să facă cercetări la cel mai înalt nivel în domeniul energiilor regenerabile, și nu numai. Cel mai valoros echipament este însă un microscop electronic de transmisie TEM, care a fost achiziționat cu o sumă fabuloasă. “A costat 1,5 milioane de euro, este o sumă foarte mare dacă ne gândim că reprezintă mai mult de jumătate din valoarea clădirii”,  a precizat, astăzi, Petru Negrea, profesor în cadrul Universității Politehnica din Timișoara.

Profesorul universitar a ținut să precizeze că specialiștii care fac cercetări în cadrul institutului se axează, în mare parte pe microscopia electronică, despre care spune că este un domeniu “fascinant”.


“Reușim să vedem structuri foarte mici, vedem cum arată particulele. De exemplu, am reușit să vedem atomii de la granulele de polen de la diverse flori din curtea institutului. S-a ajuns efectiv să fie văzută așezarea atomilor într-o rețea de atomi de aur depuși pe o peliculă, este o realizare deosebită”, a precizat Petru Negrea.

Specialiștii din cadrul Institutului de Cercetări pentru Energii Regenerabile își propun să deslușească un mister al Timișoarei, și anume de ce avem atât de mult praf în oraș. “Vrem să aflăm de ce se depune atât de mult praf în Timișoara și de unde provine. Există unele suspiciuni la ora actuală cum că o serie din particulele de praf care se depun provin din nordul Africii, din deșert, datorită curenților de aer. Mai mult, vrem să vedem dacă se realizează în atmosferă, între particulele de praf și o serie de poluanți tot felul de consorții pot să le spun. Se pare că acele substanțe alergene sunt mai puternice dacă se asociază, decât dacă sunt independente”, a explicat Petru Negrea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.