TIMIȘOARA UITATĂ Statuile emblematice ale orașului (VII) Ce semnificaţie au busturile interbelice...

TIMIȘOARA UITATĂ Statuile emblematice ale orașului (VII) Ce semnificaţie au busturile interbelice din oraş şi ce aport au avut aceste personalităţi pentru oraş

1
DISTRIBUIȚI

eremia grigorescu

În anii interbelici, după alipirea Banatului la Regatul României, în Timişoara au fost amplasate mai multe statui în semn de omagiu adus unor personalităţi româneşti.

Eremia Grigorescu

În piaţa Mărăşti, lângă Clinicile Noi, se află bustul generalului Eremia Grigorescu, cel care  în luptele din 1917, a rostit celebrele cuvinte „Pe aici nu se trece” şi a repurtat victorii strălucite în primul război mondial, care şi-au adus contribuţia la înfăptuirea României Mari. Bustul a fost realizat de sculptorul bucureştean Oscar Späthe, fondator al societăţii „Tinerimea artistică”, şi a fost aşezat în scuarul din faţa spitalului în 1928.

traian Lalescu

Traian Lalescu

În faţa Şcolii Politehnice de pe bdul Mihai Viteazu s-a ridicat, în 1930, bustul celui care a militat pentru înfiinţarea acestei şcoli la Timişoara şi care a fost primul ei rector. Pe inscripţie stă scris „Traian Lalescu (!882-1929). Primul rector şi profesor al Şcoalei Politehnice din Timişoara oct. 1920-1921”. Bustul lui Traian Lalescu, doctor în matematici după studii făcute la Paris, profesor de ştiinţe şi la politehnica din Bucureşti, este o lucrare a sculptorului Cornel  Medrea.

victor babes

Victor Babeş

Un bust al renumitului savant se află în faţa clădirii principale a institutului de sănătate publică de pe strada cu acelaşi nume şi a fost realizat de Romul Ladea în 1930. Bustul a fost turnat în bronz şi aşezat pe un soclu de marmură roz de Ruşchiţa. Fiul lui Vincenţiu Babeş şi-a făcut studiile la Viena, Paris şi Berlin şi a colaborat cu celebrităţi ale vremii precum Louis Pasteur sau Robert Koch. Este autorul primului tratat de bacteriologie din istoria lumii şi autorul unor descoperiri fundamentale în istoria medicinei.

aurel candea

Aurel Cândea

Eminentul medic şi chirurg stabilit în Timişoara în 1919, care, cu sprijinul lui Victor Babeş, a înfiinţat primul spital chirurgical, cu 90 de paturi, a fost imortalizat într-u lucrare de Romul Ladea în 1931. Bustul său din bronz, aşezat pe un soclu de granit de Jdioara, a fost aşezat în faţa spitalului Bega de la str. Victor Babeş.

IM000812.JPG

Emanoil Ungureanu

Bustul luptătorului bănăţean, care are inscripţia „Emanoil Ungureanu 1846-1929”, se află  în prezent în faţa liceului Electromotor şi este opera sculptorului Gheorghe Groza. A fost  ridicată în 1931, în grădina publică de atunci din faţa castelului Huniazilor. Emanoil Ungureanu înfiinţase în Timişoara Banca Timişiana, a condus la sfârşitul secolului al XIX-lea  cotidianul românesc „Dreptatea” care i-a adus nu mai puţin de 23 de procese, în 1912 a pus bazele unei fundaţii pentru ajutorarea şcolilor şi bisericilor româneşti din Ardeal şi Banat, a fost preocupat de istoria Timişoarei şi, după Unire, de crearea unei industrii şi a unui comerţ românesc precum şi de înfiinţarea unor şcoli şi cămine de ucenici, de care oraşul ducea lipsă.

barbu stefanescu delavrancea

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Statuia scriitorului şi omului politic, realizată de sculptorul Cornel Medrea în 1933, a fost aşezată în Parcul Central.


Excelent orator, Delavrancea a susţinut în parlament alianţa cu Antanta şi a militat intens pentru intrarea României în primul război mondial şi alipirea provinciilor româneşti din monarhia austro-ungară, pentru împlinirea unui act istoric. Nu şi-a văzut visul împlinit, căci a trecut în nefiinţă  în primăvara anului 1918, dar bănăţenii pe care i-a sprijinit i-au rămas recunoscători.

vincentiu babes

Vincenţiu Babeş

O statuie a juristului şi omului politic cu o remarcabilă activitate în secolul al XIX-lea a fost ridicată în 1934, în Parcul Central. Absolvent al facultăţii de drept din Budapesta, Vincenţiu Babeş a ocupat posturi importante în magistratură, a făcut parte din delegaţia care, la 1848, a prezentat împăratului doleanţele românilor transilvăneni, a susţinut despărţirea bisericii ortodoxe române de cea sârbească, sub a cărei jurisdicţie se afla, şi a fost în mai multe rânduri deputat în parlamentul de la Pesta, unde a susţinut drepturile naţiunii române. A fost membru al Academiei Române încă din 1866, de la întemeierea acesteia, ca reprezentant al unei provincii româneşti din afara graniţelor ţării. Bustul său de bronz, aşezat pe un soclu de granit, este opera sculptorului Aurel Popp.

mihai eminescu

Mihai Eminescu

Oscar Han, sculptorul care a realizat în anii interbelici celebrele statui ale poetului care se află în faţa Ateneului Român şi pe faleza din Constanţa, este şi autorul bustului din Timişoara, oraş care nu i-a fost străin poetului. Bustul, aşezat într-un scuar de lîngă fostul cinematograf Capitol, a fost realizat în 1960, într-o perioadă mai puţin fastă din viaţa artistului.

Busturi dispărute

Statuia generalului Scudier, aflată în mijlocul parcului, a fost dată jos în 1918 şi pe soclu a fost montat ulterior un ceas. Prăbuşirea monarhiei austro-ungare a dus şi la înlăturarea statuii de bronz a împăratului, în mărime naturală, care se afla în mijlocul parcului şcolii de cadeţi (actualul parc botanic). Un alt monument dispărut, care se afla aproximativ pe locul catedralei mitropolitane, era unul ridicat din marmură gri, în cinstea pornirii primului tren spre Orşova.

Un bust al lui Alexandru Mocioni, om politic dar şi o personalitate remarcabilă  prin activitatea sa de mecenat, a fost dezvelit în 1936 în acelaşi parc, în prezenţa a mii de bănăţeni dar a fost înlăturat de regimul comunist. O altă statuie devenită indezirabilă a fost cea a lui I.G. Duca, aflată pe bulevardul care-i purta numele (ulterior bdul Republicii).

Statuilor interbelice li s-au adăugat, în anii regimului comunist, şi cele ridicate în amintirea unor personaje istorice sau a altor personalităţi ale oraşului iar şirul acestora a fost completat în ultimii ani cu busturi ale unor figuri marcante pentru istoria Timişoarei, ale căror nume aproape fuseseră uitate în anii de dictatură.

Foto: Banaterra

1 COMENTARIU

  1. Cu tot respectul, țin să vă semnalez că statuia lui Eminescu din fața Ateneului nu este a lui Oscar Han ci este realizarea sculptorului Gheorghe Anghel (1904-1966)
    Oscar Han a realizat însă minunata statuie a Poetului la Biserica Uspenia, Botosani (1967) iar un bust realizat după o lucrare a lui se află la Putna
    Complexul statuar dedicat marelui poet (bustul lui Eminescu și statuia Elegiei) de pe faleza de la Constanța este de asemenea realizarea lui Oscar Han.

    De asemenea, țin să precizez că sculptorul care a realizat bustul lui Vicențiu Babeș se numește Pop nu Popp

Lasă un răspuns la sandamichaela Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.