Înapoi din „estul sălbatic”: aventurile lui Ioan Mera în fotbalul din Rusia și Kazahstan. Ce l-a determinat să semneze cu ASU Politehnica

Rămas în memoria suporterilor din Banat după ce l-a anihilat pe Luis Suarez la Amsterdam, Ioan Mera a avut o carieră interesantă după destrămarea vechiului club FC Politehnica. Fundașul născut la Reghin a rămas în istoria fotbalului din Rusia pentru cea mai mare despăgubire primită în urma unui litigiu, s-a aventurat și în aridul Kazahstan, pentru ca în această iarnă să revină la Timișoara pentru a fi lângă familia sa.

„Eroul de la Amsterdam” i-a tachinat în câteva rânduri pe suporterii echipei ”fără patroni” de pe Bega. S-a mai antrenat cu ASU Poli în câteva rânduri, dar de jucat în meciuri oficiale a făcut-o pentru ACS Poli în 2014. În această iarnă însă el a acceptat propunerea fanilor.

„În primul rând am luat decizia aceasta pentru a rămâne alături de familia mea, alături de băiatul meu, Robert. A stat departe de mine în acești doi ani și jumătate în care am fost plecat în Kazahstan. Am simțit că mă vor aici. Până în vară îi ajut să-și îndeplinească obiectivul și apoi voi vedea ce va fi. Eu oricum vreau să rămân în Timișoara, unde m-am simțit cel mai bine”, spune Ioan Mera. Acesta se pregătește practic peste gard de rivala din Liga I și de arena „Dan Păltinișanu”, unde a început să cunoască gloria sportivă. „Nu am nimic cu cealaltă echipă, chiar mă uit și la meciurile lor. Nu sunt genul care să țină ură pe cineva. M-aș bucura să fie ambele echipe în Liga I. Iar la restul echipelor să le fie frică atunci când vin să joace la Timișoara. Am avut ceva discuții și cu ei, dar nu mai contează. Cel mai important a fost să rămân în circuit, chiar dacă era aici sau acolo”, adaugă Mera.

Cel mai valoros jucător care s-a alăturat lui ASU Poli până acum, dacă ținem cont de cota de piață, Mera e deja conectat la problemele alb-violeților din B. La fel ca susținătorii care s-au bucurat de sosirea sa acesta cunoaște implicațiile celui mai așteptat meci din primăvară, acasă cu „Bătrâna Doamnă”: „Toate meciurile cu UTA sunt mai speciale. Se știe rivalitatea dintre cele două galerii. Până atunci mai este. Sperăm să fim deja salvați până la acel joc. Ideal ar fi să jucăm fără presiunea rezultatului și să și câștigăm!”.

Legenda milionului de la ruși

Ardeleanul atașat de Banat a acceptat nivelul salarial mic de la ASU Poli. „E un proiect inedit, s-a plecat de jos. Am fost aici și când erau în ligile județene, i-am urmărit, bravo suporterilor. Eu sper ca echipa să ajungă în prima ligă. Că asta își doresc. Dacă nu acum poate anul viitor să tragă la promovare”, precizează fundașul.

În contrast, prima experiență „afară” a lui Mera s-a dovedit a fi foarte lucrativă.

Alania Vladikavkaz l-a luat liber de la vechea Poli însă i-a reziliat unilateral contractul după doar câteva luni. Fotbalistul a avut câștig de cauză. A fost cea mai mare despăgubire  acordată vreodată de organele jurisdicţionale din Rusia: 1.240.000 dolari.

„Nu s-au purtat cum trebuie cu mine. Eu mi-am văzut de treaba mea, am avut un contract pe care l-am respectat, mai departe ce au făcut au suportat. O parte din bani i-am luat, am ajuns la o înțelegere cu ei. Nu am luat un milion. Am avut contract pe trei ani și jumătate, am luat cât era adunat în această perioadă, nu am luat ceva ce nu meritam. Dacă rămâneam la ei ăștia erau banii, nimic față de ce nu aveam în contract”, rememorează Ioan Mera.

Gruparea rusă a dat între timp faliment și evoluează doar în al treilea eșalon, cu un alt nume, Spartak Vladikavkaz.

De la chartere, la „trenul foamei”

Cealaltă aventură internațională a fundașului se leagă de Kazahstan. O țară cu un fotbal bogat, dar ai cărei cetățeni se zbat la limita subzistenței. Ioan Mera a fost titular în cele două sezoane petrecute la FC Taraz. „Taraz e cam ca Timișoara ca număr de locuitori, dar nu e așa de dezvoltat, nu sunt la fel de multe posibilități. Sunt un pic mai înapoiați ca noi. În Astana, spre exemplu, totul e nou, cu clădiri înalte de scticlă, cu nebunii. E altceva, un fel de Dubai mai mic. Dar cu excepția capitalei și a celor două orașe mai mari e sărăcie mare”, continuă fotbalistul.

El nu a dus lipsă nici de experiențe inedite. „Am fost în deplasări cu trenul în ultima perioadă. 23-24 de ore în vagonul de dormit. Cu oameni în vârstă lângă noi și cu miros urât… Nu a fost plăcut. În ultimele luni președintele nu a mai vrut să dea bani și n-am mai mers cu avionul”, explică Mera.

Pe teren echipa sa a retrogradat în toamnă, dar a rămas în prima ligă după modelul cunoscut și în România. „Și acum mă sună oamenii de acolo să merg înapoi, că am fost apreciat, am dat totul pentru echipă și ei mă doresc în continuare. Pentru cei de la Taraz a contat că sunt serios. Mulți vin acolo doar pentru salarii și nici nu se mai antrenează cum trebuie”, subliniază „John”. Astfel, prima deplasare cu ASU Poli, jumătate de zi în autocar până la Suceava, a fost o nimica toată pentru el.

A intrat în afaceri imobiliare

Precum alți sportivi profesioniști Ioan Mera a căutat să investească sumele strânse prin munca de pe teren. În urmă cu câțiva ani soția Carmen a deschis un magazin de rochii de mireasă, în timp ce el a optat recent pentru un business nou. „Am investit în acel salon și am acum o afacere imobiliară. E aproape finalizată, aici în Timișoara. Am făcut un bloc cu nouă apartamente. Mă ajută o firmă de construcții a unui prieten”, mai spune Mera.