Timișoara, tot mai zgomotoasă. Care sunt motivele și ce efecte are poluarea...

Timișoara, tot mai zgomotoasă. Care sunt motivele și ce efecte are poluarea fonică asupra populației

2
DISTRIBUIȚI

Cel mai recent studiu privind zgomotul din Timișoara a fost elaborat de către Institutul de Cercetări în Transporturi, Incertrans SA, fiind făcut public recent. Anul de referință pentru care s-a realizat elaborarea hărților strategice de zgomot pentru capitala Banatului este 2016.

Potrivit specialiștilor, principalele surse de zgomot din Timișoara sunt: traficul rutier, mai ales pe marile artere peste care se suprapun traseele de transport în comun și cele de tranzit ale traficului greu; traficul feroviar, datorat circulației tramvaielor și activitatea industrială, făcându-se referire la șapte mari unități industriale, printre care și Colterm.

„În cursul anului 2018, Incertrans a elaborat Hărțile Strategice de Zgomot pentru Municipiul Timișoara. Aceste hărți au fost realizate prin măsurători pe teren și calcule teoretice pe întreaga suprafață a orașului. (…) Pentru fiecare sursă de zgomot s-a realizat o hartă, pentru cei doi parametri acustici prevăzuți în Hotărârea de Guvern nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, respectiv indicatorul de zgomot asociat disconfortului general și indicatorul de zgomot asociat tulburării somnului din perioada de noapte”, scrie în studiul intitulat „Revizuirea Planurilor de Acțiune pentru Prevenirea și Reducerea Zgomotului Ambiant în Municipiul Timișoara”.

Cartierele cu zgomot infernal

Conform datelor obținute din hărțile strategice de zgomot pentru traficul rutier, se evidențiază depășiri ale nivelului de zgomot admis (70 dB) cu mai mult de 5 dB pentru indicatorul de zgomot asociat disconfortului general pe 13 artere importante din Timișoara. Este vorba de Calea Șagului, Calea Buziașului, Calea Dorobanților, Calea Aradului, B-dul Liviu Rebreanu, B-dul 16 Decembrie 1989, Str. Budai Deleanu, Str. Ștefan Octavian Iosif, Str. Oituz, Str. Baba Dochia, Str. Andrei Șaguna, Str. Simion Bărnuțiu și Str. Gheorghe Lazăr. Principalul motiv pentru care sunt depășiri ale nivelului de zgomot este în primul rând numărul mare de mașini.

De asemenea, timișorenii care locuiesc pe 20 de artere importante nu pot dormi liniștiți pe timpul nopții din cauza zgomotului prea mare datorat traficului rutier. Și anume, este vorba de locuitorii de pe B-dul Liviu Rebreanu, B-dul Iuliu Maniu, B-dul 16 Decembrie 1989, B-dul Republicii, Calea Buziașului, Calea Șagului, Calea Dorobanților, Calea Aradului, Calea Torontalului, Str. Budai Deleanu, Str. Oituz, Str. George Pop de Băsești, Str. Baba Dochia, Str. Ștefan Octavian Iosif, Str. Iepurelui, Str. Ștefan cel Mare, Str. Andrei Șaguna, Str. Simion Bărnuțiu, Str. Divizia 9 Cavalerie și Str. Gheorghe Lazăr.

Din fericire, specialiștii au ajuns la concluzia că, din analiza hărților strategice de zgomot pentru traficul feroviar (tramvaie), nu se observă depășiri ale valorilor maxime permise. Același lucru este valabil și în cazul activităților industriale.

Potrivit studiului, tot mai multe persoane din Timișoara sunt afectate de zgomotul produs de traficul rutier. „Numărul total de persoane expuse la niveluri ce depăşesc valorile limită de 70 dB pentru indicatorul de zgomot asociat disconfortului general, respectiv 60 dB pentru indicatorul de zgomot asociat tulburării somnului din perioada de noapte este de 26.600 persoane pentru indicatorul de zgomot asociat disconfortului general şi de 38.900 pentru indicatorul de zgomot asociat tulburării somnului din perioada de noapte. Comparativ cu situaţia înregistrată la precedenta cartare a zgomotului, aferentă anului 2011, se constată o creştere a numărului de persoane afectate de valori ce depăşesc limitele admisibile pentru indicatorul de zgomot asociat disconfortului general, cu aproximativ 16.900 persoane, respectiv cu 27.200 pentru indicatorul de zgomot asociat tulburării somnului din perioada de noapte”, se arată în studiu.

Specialiștii susțin că sunt mai multe cauze pentru care valorile prognozate nu au putut fi atinse, printre care cele mai importante sunt: creșterea populației, creșterea explozivă a gradului de monitorizare și implicit al volumului de trafic rutier, dar și implementarea parțială a măsurilor prevăzute în cadrul precedentului plan de acțiune, elaborat în anul 2013.


Astfel, municipalitatea a reușit doar parțial să devieze în mare parte traficul de transport pe centuri ocolitoare, să elimine traficul de tranzit din centrul și cartierele orașului, să dezvolte transportul public să asigure mijloace de transport silențioase și să extindă trotuarele în centrul orașului. Singurul lucru pe care Primăria Timișoara l-ar fi realizat în totalitate se referă la dezvoltarea rețelelor de parcare. De asemenea, în ceea ce privește atenuarea zgomotului generat pe drumurile publice, municipalitatea a fost sfătuită să schimbe stratul de uzură pe mai multe artere, lucru parțial realizat, și să realizeze ecrane de protecție împotriva zgomotului – nerealizat.

Efectele zgomotului

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că este necesar ca populația să fie informată cu privire la nivelurile de zgomot suportate de organismul uman, ce înseamnă un anumit prag al nivelului de zgomot și mai ales la ce pericole se supun prin expunerea timp îndelungat la un zgomot de intensitate ridicată. Printre cele mai importante efecte negative ale zgomotului se numără disconfortul, deranjarea somnului, afectarea auzului sau interferența cu vorbirea și alte metode de comunicare.

De asemenea, zgomotul poate afecta sănătatea mintală, productivitatea muncii, procesul de învățare sau comportamentul social.

Propuneri de măsuri

În studiu este prevăzut faptul că pentru Timișoara, cauza principală generatoare de zgomot o reprezintă valorile mari ale traficului de pe anumite artere și în special, a traficului greu care tranzitează unele străzi de circulație din oraș.

„Drumurile de viteză şi capacitate mai mare generează niveluri mai ridicate de zgomot, care afectează zone mai întinse. La vitezele mai scăzute atinse în cea mai mare parte din zonele urbane şi suburbane ale Municipiului Timişoara, principalele surse de zgomot sunt schimbarea vitezelor, oprirea şi pornirea pe străzi aglomerate. Aglomeraţia poate reduce vitezele în timpul zilei. Pe de altă parte, vehiculele ating deseori viteze mai mari în timpul nopţii. Există o tendinţă de creştere a traficului chiar şi în acest interval orar, în care aglomeraţia nu era atât de mare”, spun specialiștii.

Astfel, sunt propuse intervenții asupra infrastructurii rutiere, prin închiderea inelului IV în partea vestică, a inelului II în partea estică, lărgirea Splaiului Nistrului, construirea de pasaje rutiere, centura Timișoara Vest, construcția arterelor radiale vest și est, centura suburbană de sud, amenajarea complexului rutier zona Michelangelo – etapa II sau modernizarea străzilor fără îmbrăcăminte rutieră.

Totodată, este nevoie de dezvoltarea transportului public și a mijloacelor alternative de mobilitate, prin îmbunătățirea calității transportului public, promovarea utilizării transportului public, optimizarea rețelei de transport public, realizarea etapei a doua a rețelei de piste de biciclete urbană sau dezvoltarea zonelor pietonale. De asemenea, este nevoie și de măsuri de management al traficului, prin construcția de parcări în zona centrală, optimizarea intersecțiilor pe principalele artere și construcția de parcări „Park&Ride”. Nu în ultimul rând, importantă este și protejarea zonelor verzi/liniștite și reducerea poluării, prin extinderea spațiilor verzi publice sau stimularea achiziționării mașinilor hibrid sau electrice.

„Pentru ca reducerea zgomotului să fie cât mai mare este necesar să se aplice măsurile din toate cele patru domenii de intervenţie astfel încât numărul locuitorilor care să fie afectaţi de niveluri de zgomot peste valorile limită să fie cât mai mic (ideal 0). Aplicarea combinată a acestor măsuri şi proiecte propuse reprezintă şi varianta recomandată de către elaboratorul acestui plan de acţiune pentru maximizarea efectelor de reducere a zgomotului în municipiu”, susțin specialiștii.

2 COMENTARII

  1. Studiu irelevant, când pe Take Ionescu, Pârvan, Cluj, vuiesc permanent și ultraasurzitor sirenele SmURD, de parcă am fii in teatru de război. În competiție cu motocicletele unor cretini ce se manifestă ca în vestul sălbatic. Sub pasivitatea Poliției Locale +naționale ! Incompetenți și corupți.

  2. Timișoara este cel mai poluat fonic din România? Este de așteptat dacă CENTURILE TIMIȘOAREI TREC PRIN ORAȘ !!! Să nu uităm și poluarea chimică cauzată de trafic. Este o rușine, un mare oraș, așezat pe câmpie și nu în munți, în anul 2019, fără centuri. Așa e dacă avem o Primărie cu incompetenți și corupți !!!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.