În 14 noiembrie, se lasă sec înaintea intrării în Postul Crăciunului. Este ultimul din an și cel mai frumos pentru orice creștin. Urmează 40 de zile încărcate de semnificații.
Avem de trecut încă o perioadă importantă din anul creștinesc, Postul Crăciunului. Este vorba despre cele 40 de zile de post, dinaintea Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos.
Părintele Cleopa spunea că postul este „cea mai veche poruncă a lui Dumnezeu”. Și asta pentru că „El le-a poruncit lui Adam și Evei să nu mănânce din pomul cunoștinței binelui și răului”. Era un îndemn la abținere. Și e valabil și în zilele noastre. De mii de ani, oamenii țin post. Fie că este vorba despre abstinența totală de la mâncare, băutură și altele, adică așa-numitul post negru. Fie despre postul ușor, lipsit de alimentele de dulce sau de frupt.
Mai există și postul aspru. Este ținut de obicei la mânăstiri. Se consumă doar pâine și apă, numai după asfințitul soarelui. Dat fiind că marele eveniment creștinesc precedat de post este unul fericit, postul nu este greu de ținut, motiv pentru care e considerat un Post al Bucuriei. Nu există restricții severe, ca în alte perioade de ajunare de peste an și se dau multe dezlegări la pește, untdelemn și vin, în fiecare sâmbătă și duminică, precum și la sărbătorile trecute în calendar cu cruce roșie.
Important este să ne rugăm mult, să medităm la faptele noastre, să facem acte de caritate, să iertăm și să ne împăcăm cu cei cu care ne-am certat.
Totuși, în Ajunul Nașterii Domnului, pe 24 decembrie, mulți dintre creștini țin post negru, ca să fie sănătoși, să le meargă bine și să li se îndeplinească dorințele.
Din bătrâni, chiar și în vremuri de restriște, unul dintre cele mai importante obiceiuri păstrate, dedicate Postului Crăciunului, îl reprezintă colindele ori imnurile religioase. Acestea au rolul de a-i îmbărbăta pe credincioși, de a le da speranță și încredere. La finele postului, în Ajunul Crăciunului, oamenii obișnuiesc să mănânce numai seara, după asfințit, și atunci, fie doar pâine, fie grâu fiert îndulcit cu miere sau turte din făină, știute sub numele de „scutece ale Mântuitorului” sau juflă.
Pentru că Lăsata secului coincide cu începutul Filipilor de toamnă, nu se mătură, nu se aruncă gunoiul din casă, nu se taie și nu coase, nu se dă cu împrumut. Se împart însă plăcinte și colțunași cu brânză și alte bunătățuri. De țin post negru în această zi, fetele nemăritate se vor mărita imediat după Paşti. Resturile și firmiturile de la masa de Lăsata secului se aruncă numai înspre Răsărit, pentru a nu se împrăștia belșugul.
Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie, şi se încheie pe 24 decembrie. Zilele cu dezlegare la peşte în Postul Crăciunului sunt: 21 noiembrie – când se sărbătoreşte Intrarea în biserică a Maicii Domnului; 23 noiembrie – sărbătoarea Sfântului cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii; 24 noiembrie – Duminica a 30-a după Rusalii; 25 noiembrie – Sfânta Mare Mucenică Ecaterina, Sfântul Mare Mucenic Mercurie: 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României; 1 decembrie – duminica a 15-a după Rusalii; 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani; 5 decembrie – Sfântul Cuvios Sava cel Sfinţit, Sfântul Mucenic Anastasie, Sfântul Cuvios Mucenic Cosma Atonitul; 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei; 7 decembrie – Sfânta Mucenică Filofteia de la Curtea de Argeş; 8 decembrie – Duminica a 27-a după Rusalii; 12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, Sfântul Mucenic Sinet, Sfântul Ierarh Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului; 14 decembrie – Sfinţii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie; 15 decembrie – Duminica a 28-a după Rusalii.
