Elevii români de clasa a VIII-a sunt mai puțin competitivi la matematică și științe decât colegii lor europeni, obținând un scor de 479 de puncte la matematică și 470 la științe, față de media internațională de 500 de puncte, arată un studiu internațional citat de Universitatea din București.
Specialiști în științele educației și testare educațională de la Universitatea din București, implicați direct în realizarea studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019 (clasa a VIII-a), au prezentat consluziile acestuia.
În 1995, elevii de clasa a opta obțineau 474 puncte la matematică și 471 la științe. Minimul istoric a fost înregistrat în 2007, când elevii români obțineau 458 de puncte la științe și apoi în 2011, an în care au obținut 458 de puncte la matematică.
„O chestiune complexă, cum e performanța elevilor, are o cauzalitate complexă. Dar dacă noi vom face acest model cauzal și vom arăta care sunt variabilele care influențează performanța și care e ponderea de influență a fiecărei variabile, pentru fiecare dintre ele se vor putea gândi politici educaționale focalizate, țintite, care să ne scoată din înghețarea în care ne aflăm de mai bine de 20 de ani. (…) M-aș bucura să renunțăm la tentația de a veni cu remedii rapide și facile, pe o singură dimensiune, și să gândim că o realitate complexă se schimbă printr-o intervenție complexă”, a remarcat prof. univ. dr. Lucian Ciolan, unul dintre coordonatorii echipei care a implementat studiul în România.
Chiar dacă rezultatele arată că nivelul competențelor la matematică și științe al elevilor români este similar cu cel de acum 25 de ani, este îngrijorător faptul că 22% dintre elevi sunt analfabeți funcțional la matematică și științe, în comparație cu media internațională de 13%. În cazul elevilor care fac performanță, România înregistrează un procent de 6% la matematică și 4% la științe, în comparație cu media internațională de 5%.
„Educația e gratuită în statul nostru pentru că este marele egalizator. (…) Copiii pleacă în viață cu egalitate de șanse. Dar pentru a avea egalitate de șanse trebuie să ai un start similar în viață. Și dacă statul nu asigură această șansă, face un deserviciu masiv unei părți importante a populației, pe care o condamnă de fapt la insucces, nu doar în școală, ci și ulterior, în profesie și în viață. Iar acest lucru înseamnă că nu se achită de una din funcțiile fundamentale pe care le are.
De aceea e o problemă atât de mare inechitatea din sistemul educațional, iar rezultatele arată o distribuție inechitabilă a performanței elevilor”, a precizat prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, coordonatorul național al proiectului TIMSS 2019.
Acest lucru este accentuat și de prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică din cadrul UB, care a remarcat faptul că „un sistem educațional trebuie să fie atât de comprehensiv și atât de echitabil încât să ofere șanse egale pentru dezvoltare inegală. Sună puțin paradoxal, dar are o valoare deosebit de importantă la nivel de motivație. (…) Pentru sistemul educațional din România, șansele egale trebuie să însemne șanse egale de dezvoltare inegală. Trebuie să îi dăm fiecărui copil șansa de a atinge maximul lui de potențial. De-abia atunci sistemul educațional va garanta reușita individuală.”
Un alt rezultat relevant ne arată că România ocupă un loc fruntaș, al patrulea, la scorul obținut de fete în comparație cu cel obținut de băieți, 487 față de 471. În contextul în care pe plan internațional rezultatele băieților sunt mai bune decât ale fetelor în aceste domenii, rezultatul din România se înscrie în eforturile internaționale de realizare a unor sisteme echitabile de educație și instrucție.
Alte concluzii preliminare ale rezultatelor la evaluarea TIMSS 2019 vorbesc despre distribuția inegală a performanței în rândul elevilor români (aproape un sfert dintre elevii noștri nu ating criteriile minime de performanță, atât la matematică, cât și la științe), despre încrederea de sine a elevilor, care este o variabilă importantă a studiului, dar cu procente dezavantajoase pentru România, precum și despre sărăcie: aproape jumătate dintre elevii români ajung flămânzi la școală.
„Noi vrem să punem pe masă date pentru oricine e dispus să le ia în serios și să facă programe pe care să le implementeze. De aceea consider critic să venim nu cu propuneri generale, ci cu propuneri cât se poate de concrete, care să fie fundamentate pe evidențe și care să ofere, cel puțin din punct de vedere științific, niște minime garanții că intervențiile respective o să dea rezultate”, a conchis prof. univ. dr. Lucian Ciolan.
Studiul TIMSS are loc o dată la patru ani, este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. TIMSS 2019 a măsurat competențele elevilor de 14 ani din peste 60 de țări din toată lumea. Au participat la cercetare peste 580.000 de elevi, 310.000 părinți, 19.000 directori de școli și 52.000 de profesori din toată lumea. În România testul a implicat 4.485 de elevi, 196 de directori și 623 de profesori din 199 școli.