Inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța și patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor, cea în care muzee și instituții culturale din zeci de țări europene își deschid porțile în aceeași noapte, a devenit un eveniment de succes, ajuns în acest an la cea de-a XVII-a ediție.
Teoretic, evenimentul ar trebui sărbătorit în acest an în data de 3 iulie, dar din cauza situației sanitare, unele țări au stabilit date diferite, în funcție de evoluția specifică a pandemiei. Rețeaua Națională a Muzeelor din România a ales să propună data de 12 iunie pentru organizarea acestuia și, spre deosebire de anul trecut, când ediția a fost exclusiv online, muzeele pot fi acum vizitate din nou.
Trei expoziții temporare la muzeul de artă
Muzeul de artă timișorean oferă vizitatorilor o imagine renăscută a instituției, prin trei expoziții temporare complet noi și extrem de diverse, cu lucrări din colecțiile muzeului și ale partenerilor acestuia, precum și o instalație inedită, „Tâlharul cel bun”, cel care fură o clipă din trecerea timpului, realizată de Bogdan Vlăduță – fost elev al maestrului Ștefan Câlția – care poate fi văzută în vitrina de pe strada Mercy.
Una din expoziții, „Forme și culori – semnele Universului”, reunește lucrări de pictură, grafică și afișe de spectacol realizate de Zoltan Molnar, membru al grupului Sigma, care, prin filosofia imaginii, amintesc de Vasarely, expoziția de fotografii ʻʻOn the Sunny Side of the Jazz” prezintă fotografii alb-negru realizate la festivalurile de jazz de Liviu Tulbure, în care încearcă să surprindă metamorfoza interpretului în contact cu instrumentul muzical, și lucrări color ale lui Horia Bernea din colecția dr. Sorin Costina și expoziția „Migrații. Homo Viator”, al artistei Alina Cioară. În 12 iunie, expozițiile permanente vor putea fi vizitate conform orarului obișnuit, între orele 10,00 și 18,00, iar cele temporare vor fi deschise între orele 19,00 și 23,00.
Lada cu zestre, debut inedit
Muzeul Satului Bănățean va avea porțile deschise până la ora 24,00 și pe lângă obiectivele în aer liber, publicul va mai putea vizita expozițiile permanente cu piese care alcătuiesc tradiția populară, cea de albume biografice și monografice școlare din Banat sau cea de machete ale unor case, gospodării țărănești și instalații tehnice, cele temporare – Colecții și colecționari – Din lada cu zestre-ediția a VII-a, care debutează într-un mod inedit față de anii trecuți, prin prezentarea unor piese de patrimoniu cultural specifice Banatului păstrate în lada da zestre, costume tradiționale din România din colecția etnografică Sonia Isacov, expoziția de țesături de interior și „Banatul – casa cu două pridvoare”, expoziție de fotografii cu biserici românești din Banatul sârbesc și zona Făgetului, amenajată la Casa Națională din Babșa, precum și expoziția itinerantă „Fotografia, document etnografic”, aflată la a XV-a ediție.
Expoziții, spectacole și maraton de vaccinare la Bastion
Muzeul Național al Banatului a pregătit, la rândul lui, un maraton de evenimente în mansarda și curtea Bastionului Theresia. Vor putea fi vizitate expozițiile „Patrimoniul 2020”, „Politehnica Centenar”, „The Taranterra Project”, o expoziție de tarantule vii din cea mai mare colecție românească și expoziția Ștefan Popa Popaʹs. Va putea fi văzut, de asemenea, exponatul lunii iunie, un guler cu mărgele din anii ʹ20, când s-a impus o nouă modă. Gulerul este o combinație inedită dintre un guler și un colier, alcătuită din franjuri din mărgele de sticlă de culoare albastru deschis și roz, cusuți pe o pânză de culoare albastră. Gulerul a aparținut Dorinei Minerva Demian, fiica avocatului Ioan Demian și mama scriitorului Radu Ciobanu, și a fost donat muzeului de criticul de artă Ileana Pintilie.
Reconstituirile istorice din curtea Bastionului se vor desfășura în paralel cu un maraton al vaccinării, care se va putea face fără programare, doar cu actul de identitate, între orele 15,00 și 03,00. Aici vor avea loc spectacole de muzică istorică de la ora 19,00, „Peregrinii” vor prezenta un spectacol de muzică medievală începând cu ora 21,30 iar de la ora 22,30, trupa „Amor Flammis – Dr. Schnabel, Pest Medicus” va prezenta un spectacol cu povești medievale despre marea ciumă și lupta pentru supraviețuire a oamenilor în lumea pe care o credeau devastată de forțele Răului. Tot în curtea Bastionului va fi prezentat, de la ora 20,30, spectacolul de dans contemporan „Je suis Giselle”, organizat în parteneriat cu „Unfold Motion”. Accesul la spectacole se face pe baza dovezii de vaccinare sau a unui test negativ.
Viața cotidiană a familiei Mocioni și relicve ale generalilor pașoptiști executați la Arad
La muzeul de artă din Arad pot fi vizitate expozițiile ”Arad.
Secvențe Belle Époque” și „Restituiri. Familia Mocioni”, sala Clio găzduiește expoziția de fotografie personală dr. Teodor Radu Pantea din Oradea, cele de istorie, unde pot fi vizitate expozițiile „Bizere”, „Arad – prima capitală a Marii Uniri” și „Drumul contelui Vécsey Károly”, expozițiile de științe ale naturii „Natura – frumusețe și magie” și „Aloe – planta minune”, și pot fi văzute filme documentare despre cercetările arheologice din Banat și seriale realizate de kinema ikon.
Familia de macedoromâni Mocioni a fost un model pentru întregul Banat, susținând valorile culturale, spirituale și politice ale acestei provincii. Vechi scripte, scrieri mai recente sau obiecte personale, porțelanuri bavareze, tablouri semnate de pictori consacrtați în epocă, fotografii, documente și cărți, aflate în colecția muzeului arădean, permit reconstituirea unor frânturi de viață cotidiană și totodată o incursiune într-un trecut fascinant, în atmosfera celui de-al XIX-lea veac.
Expoziția „Drumul contelui Vécsey Károly”, care aduce în fața publicului valori de patrimoniu unice din colecția de relicve, va fi prezentată în 12 iunie, ora 17,00, în Sala Mică a Palatului Cultural. Vécsey Károly a fost ultimul din cei executați la Arad în 6 octombrie 1949, după ce a fost silit să privească suprimarea camarazilor săi. Trupul neînsuflețit al generalului a fost cumpărat de la călăul mituit și depus în cimitirul vechi, unde se află astăzi Cartierul funcționarilor, iar după desființarea acestuia, rămășițele sale pământești au fost mutate la cimitirul Eternitatea, iar piatra funerară a fost mutată în Palatul Cultural, aflat încă în construcție, unde a fost deschisă o sală de expoziție cu prilejul inaugurării acestuia, în 1913. Rămășițele pământești ale contelui au fost aduse în aceeași sală în 1916, alături de cele ale altor doi generali martiri, descoperite în 1912, la desființarea cimitirului vechi. În urmă cu doi ani, a fost redescoperit și epitaful contelui, când s-a decis organizarea acestei expoziții, care trebuia să fie vernisată în martie anul trecut. Programul de vizitare al expozițiilor este între orele 12,00 și 22,00, cu respectarea măsurilor impuse de starea de alertă.
