p>
Din acest an, încă 14 localități românești au dobândit, printr-o hotărâre de guvern, statutul de stațiune turistică de interes local, ceea ce le va permite să obțină fonduri europene pentru dezvoltarea lor, cu efecte benefice asupra dezvoltării turismului.
Comuna Fârdea, stațiune turistică de interes local
Pe lângă localitățile timișene Călacea, Deta, Jimbolia și Sânnicolau Mare, acum a fost atestată ca stațiune turistică și comuna timișeană Fârdea, aflată în zona montană din estul județului, pe teritoriul căreia se află lacul Surduc, satele aparținătoare Drăgșinești, Gladna Română, Gladna Montană, Hăuzești, Mâtnic și Zolt, iar frumusețea locurilor a contribuit de mai multă vreme la creșterea interesului turistic și a impulsionat amenajările pentru a atrage un număr cât mai mare de vizitatori.
Lacul de acumulare Surduc de la poalele Munților Poiana Ruscă, pe malul căruia s-au construit sute de cabane este cel care atrage cei mai mulți turiști, iar numărul mare de vizitatori a dus și la apariția multor pensiuni și hoteluri. Aflat la o distanță de aproximativ o sută de kilometri de Timișoara, în cea mai frumoasă zonă a județului, cu munte, apă și aer curat, lacul a devenit un loc de agrement pentru cei care doresc să-și petreacă măcar puțin timp liber departe de agitația orașului.
Zona Fârdea este atractivă și pentru amatorii de drumeții montane, unul din cele mai pitorești drumuri, deși anevoios, fiind cel care duce la cabana „Căpriorul”, locul de unde poate fi admirat atât lacul Surduc cât și Munții Poiana Ruscă și depresiunea Caransebeșului, cu dealurile Buziașului și Munții Semenic în fundal. În jurul lacului există un traseu de cicloturism, iar pe lac se pot face plimbări cu hidrobiciclete, bărci ori se poate pescui.
Lăcașe de cult în sate cu atmosferă arhaică
La Fârdea se află mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, înființată cu peste două decenii în urmă, inițial ca schit iar apoi ca mănăstire de maici cu viață de obște. Este cunoscută pentru veșmintele liturgice, obiecte de cult din diverse materiale, cu broderii specifice sau icoane, lucrate de măicuțe. La Fârdea se află și vechea biserică ortodoxă construită la mijlocul secolului al XIX-lea, iar la sfârșitul aceluiași secol au fost ridicate bisericile din Gladna Română, Gladna Montană și Hăuzești, sat în care, chiar la marginea lui, mai poate fi văzut un muzeu particular al trofeelor de vânătoare, proprietarul acestora fiind un pasionat vânător.
În satele din zonă, e o altă lume, din alt timp, cu o lume patriarhală și o atmosferă arhaică, în care tradițiile n-au murit. Se mai pot vedea și astăzi case vechi, construite din bârne de lemn pe fundaţie de piatră, cu geamuri mici, acoperite de obloane. La Gladna Română, veche așezare românească din Evul Mediu, a existat o mică cetate de lemn cu șanț de apărare și val de pământ așezată pe o stâncă.
Biserica cu cruci de lemn și „Voronețul Banatului”
În curtea cimitirului din Zolt se află o bisericuță de lemn din secolul al XVIII-lea, monument istoric, pictată în interior în 1781 de Teodor Zugravul. Biserica se distinge prin numeroasele cruci de lemn aflate pe pereții exteriori, așezate în amintirea eroilor satului căzuți în războaie. În pronaos se află portretul lui Petru Obiada, un țăran îmbrăcat în straie de sărbătoare, care a fost ctitorul bisericii.
Pe drumul spre Românești se află și mănăstirea Izvorul lui Miron, ridicată între izvoare cu apă caldă, acoperite cu nuferi, despre care se spune că au o putere tămăduitoare, al cărei ctitor este considerat a fi episcopul de atunci al Caransebeșului, Miron Cristea, devenit între timp primul patriarh al Regatului României Mari. Biserica mănăstirii se remarcă prin pictura pereților exteriori, care o fac unică în această parte de țară, ea fiind și supranumită „Voronețul Banatului”. Ulterior, aici s-a construit un întreg ansamblu monahal și mulți credincioși întâmpină Învierea Domnului în acest loc liniștit, unde slujba de Înviere are o încărcătură aparte și tradiția celei mai mari sărbători creștine este mult mai respectată. Mănăstirea a primit și un al doilea hram, „Izvorul tămăduirii”, care se sărbătorește în vinerea din Săptămâna Luminată.
Surse foto: wikipedia.org, turismtimis.ro, laluma.ro, mitropolia-banatului.ro, lumeasatului.ro
