Un străvechi edificiu de cult, de aproape o mie de ani, prea puțin cunoscut, se mai păstrează astăzi în vestul țării, în județul Hunedoara și este cunoscut sub numele de rotonda de la Geoagiu datorită formei sale curioase, de formă aproape circulară. Din acest motiv, este considerat un unicat al arhitecturii religioase medievale transilvane, construit, după părerea istoricilor, în secolul al XI-lea sau al XII-lea.
Potrivit unei legende care circulă în zonă, biserica ar fi fost ridicată de cavaleri cruciați care, pe drumul de întoarcere de la Ierusalim, au trecut pe Valea Geoagiului și au construit lăcașul de cult pe pământurile familiei Akos.
Capela romanică, un unicat în țară
Biserica ardeleană de factură romanică, transformată ulterior în capelă, este singura de această formă rară din țară, rămasă în picioare până astăzi. Prea multe lucruri nu se știu despre ea. În jurul ei exista un cimitir în care arheologii au descoperit nu mai puțin de 172 de morminte, care au permis și datarea rotondei. Cele mai vechi sunt din secolul al XI-lea, din vremea regelui Ladislau I al Ungariei (1077-1095), cunoscut ca Ladislau cel Sfânt, în timp ce ultimele au fost datate în secolul al XVIII-lea.
Biserica are ziduri groase și neregulate, ridicate din cărămidă romană și piatră de râu, folosită mai ales în partea superioară a edificiului. Nava bisericii de formă circulară are un diametru de 5,5 metri, iar spre partea de răsărit se continuă cu o absidă semicirculară care are spre navă o deschidere de trei metri și o lungime de doi metri. De la vest spre est biserica are, în interior, șapte metri lungime, iar în exterior nouă metri. Intrarea în biserică se face printr-un portal flancat de doi stâlpi de piatră terminați în partea superioară cu cîte un capitel de formă cubică și legați deasupra printr-un arc frânt de cărămidă. Rotonda are șase ferestre, dintre care una în absidă, iar celelate pe pereții navei. Cu excepția celei din partea de vest, de formă rotundă, celelalte au formă dreptunghiulară, cu închidere semicirculară în partea superioară.
Rotondele romanice din Praga
Trei lăcașuri de cult asemănătoare, de formă circulară, se află la Praga și au fost construite cam în aceeași perioadă. Cea mai veche este rotonda în stil romanic Sfântul Martin din vechiul Vysehrad, fortul aflat în sudul orașului. Ea datează din a doua jumătate a secolului al XI-lea, fiind ridicată în timpul domniei lui Vratislav al II-lea, devenit rege în ultimii ani ai domniei. După ce a fost jefuită la începutul secolului al XV-lea, un veac mai târziu a căzut pradă unui incendiu, iar în 1757 a fost bombardată de prusaci. Ulterior, a devenit o capelă a împăratului habsburgic Iosif al II-lea. A fost apoi folosită ca depozit de muniție, adăpost pentru nevoiași iar în 1878, după unele modificări, a fost resfințită.
În centrul orașului vechi se află rotonda Sfintei Cruci ridicată pe locul în care, după cum spune legenda, ar fi fost aruncată o fată crucificată, care fusese pedepsită pentru că îmbrățișase credința creștină împotriva voinței părinților ei. În timpul nopții, după o furtună puternică, crucea a ieșit la suprafață, iar lumea a socotit întâmplarea un semn de la Dumnezeu. În timpul unor lucrări de reparații efectuate la rotondă, o cruce mare, putrezită, a fost descoperită în fundațiile edificiului. După o altă legendă, la temelia rotondei ar fi fost îngropată o uriașă comoară. Deocamdată a fost descoperit un denar din 1012, din vremea celei de-a doua domnii a cneazului Jaromir.
O a treia rotondă, a Sfântului Longin, se află în zona orașului nou. Ridicată în cea de-a doua jumătate a secolului al XII-lea, când a servit drept parohie a vechiului sat Rybnicek, astăzi integrat în orașul Praga, este cea mai mică dintre toate. A fost restaurată în anii interbelici. Toate cele trei rotonde din Praga sunt monumente turistice de mare atracție pentru vizitatorii orașului.
Biserica medievală gotică
Trei secole mai târziu, nu departe de rotonda de la Geoagiu, s-a ridicat încă un lăcaș de cult. Biserica din secolul al XIV-lea a fost construită la rândul ei, în bună parte, din materiale romane, căci localitatea Geoagiu, atestată documentar la sfârșitul secolului al XIII-lea și cunoscută mai ales pentru apele ei termale din stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi, s-a dezvoltat pe ruinele anticei așezări Germisara.
Este o biserică ridicată în stil gotic târziu și mult simplificat. Poarta de intrare în biserică este străjuită de doi lei funerari romani iar pe zidurile exterioare ale bisericii se pot vedea și alte monumente funerare romane. În rotondă nu se mai țin slujbe, ea putând fi vizitată doar ca muzeu. Doar în biserica gotică, mai au loc slujbe religioase. Ambele monumente aparțin cultului reformat.
Castrul roman și drumul imperial
Nu departe de Geoagiu, cercetările arheologice au scos la iveală ruinele castrului roman Germisara, urmele termelor romane, statui ale lui Aesculap, Hygeea, Jupiter și Hercules și o porțiune a drumului roman imperial pavat cu dale de piatră care lega orașul Apulum de capitala provinciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa dar și de minele de aur din Munții Apuseni.
Câteva monede descoperite în zona cercetată de arheologi au dus la concluzia că acest castru a funcționat de la sfârșitul secolului I până la jumătatea secolului al III-lea d.Ch.
Surse foto: ghidvideoturistic.ro, adevarul.ro, wikipedia.org, hailabord.ro
Ce lucruri splendite avem in aceasta tara. La aceasta veche biserica din orasul Geoagiu, judetul Hunedoara, s-au facut timp de mai multi ani cercetari arheologice. Acestea au fost coordonate de catre cercetatorul clujean Gheorghe Petrov, unul dintre cei mai buni arheologi de monumente si cimitire vechi din Romania.
Numa minciun.
Cele mai multe biserici rotunde sa afla in ardeal , ungaria su Armenia.
Nu are de aface nimica cu romanii si romanii.
Cu timpul la unele ,acum 1000 de ani s-a adaugat constructii de tip ,,vapor”
fiinca biserica catolica,adica Vaticanul numa asa accepta slujbe in ele.
Ortodoxia , Letcani de ex. mai tarziu a pus mana pe ea, pe cea de acolo.
Numa minciuni academice.