EXCLUSIV Contractul de închiriere cu firma vărului deputatului Popoviciu, falsificat de şefii...

EXCLUSIV Contractul de închiriere cu firma vărului deputatului Popoviciu, falsificat de şefii aeroportului din Timişoara

16
DISTRIBUIȚI

Pedelistul Cornel Sămărtinean, fostul director al Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timișoara, a fost părtaș când s-a falsificat contractul de închiriere pentru spaţiul de 80 de metri pătraţi încheiat cu firma Trinvest Bakery SRL, administrată de Cristian Iga, vărul deputatului PD-L, Alin Popoviciu. Vă reamintim  că PRESSALERT.ro a dezvăluit faptul că au fost organizate pseudo-licitaţii pentru ca spaţiile comerciale cele mai bune din aeroportul din Timişoara să fie închiriate vărului lui Popoviciu la preţuri şi de patru ori mai mici decât înainte de această operaţiune cu iz penal.

PRESSALERT.ro a constatat că pentru spaţiul de 80 de metri pătraţi există două contracte de închiriere semnate de directorul Cornel Sămărtinean, dar cu numere de înregistrare şi clauze diferite, cel falsificat având condiţii mult mai avantajoase pentru firma portocalie. Pentru a-şi înregistra punctul de lucru de pe aeroport  Trinvest Bakery SRL a înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului contractul de închiriere cu numărul 11.163/28.10.2010. Contractul încheiat cu firma vărului deputatului are la aeroportul din Timişoara numărul 11.185/01.11.2010. Dincolo de diferenţa de număr, contractul cel nou are clauze modificate, cele mai importante fiind legate de modul de reziliere a contractului. Cea mai importanta schimbare este cea legată de valabilitatea contractului, iniţial acesta operând de la 1 noiembrie 2010 şi până la 1 noiembrie 2013. În documentul falsificat, perioada de închiriere a crescut cu doi ani, de la 1 ianuarie 2011 până la 31 decembrie 2015. O posibilă explicaţie este faptul că s-a încercat mascarea faptului că aeroportul a amenajat, ilegal, spaţiul din banii aeroportului, deşi era obligaţia chiriaşului. Întâmplător, contractul pentru lucrările de amenajare a spaţiului încheiat de aeroport cu firma Tir Cons SRL avea acelaşi număr cu contractul iniţial semnat cu Trinvest Bakery SRL – 11.163/28.10.2010. 

Dacă în contractul iniţial, înregistrat la ORC, se stabilea – chiria plătită de Trinvest Bakery „se va renegocia la întocmirea unui act adiţional de prelungire a prezentului contract”, în cel falsificat această prevedere a dispărut, vorbindu-se despre schimbări” în funcţie de rata inflaţiei, evoluţia pieţei chirilor şi politica comercială a SN AIT -TV SA”.


Din noul contract a dispărut prevederea conform căreia în cazul calculării de penalităţi pentru neplată „locatorul îşi rezervă dreptul de a continua sau nu contractul într-o nouă firmă revizuită favorabilă locatorului, dar nu înainte de recuperarea creanţelor”, dar şi aceea că „rezilierea poate fi cerută de oricare parte interesată cu 30 de zile înainte de aceasta şi motivat”. În schimb, în contractul falsificat au apărut articole noi care permit chiriaşului, la expirarea contractului,  să-l reînnoiască „pentru aceeaşi perioadă, dacă părţile nu modifică prin acord expres durata închirierii. Sunt permise mai multe reînoiri succesive”. Rezilierea nu mai este posibilă decât dacă  chiriaşul nu-şi plăteşte timp de şase luni chiria sau utilităţile. Pe ambele contracte apare semnătura directorului Cornel Sămărtinean, însă pe cel falsificat lipseşte semnătura consilierului juridic, juristul Ciprian Venterm, care este înlocuită cu cea a directorului administrativ, Aurelian Ciolan. Până la ora redactării acestui material, nici fostul director Sămărtinean, nici Cristian Iga nu au răspuns la telefon pentru a comenta existenţa documentelor falsificate.

Aceste modificări ale clauzelor din contractul de la aeroport seamănă izbitor cu cele petrecute în cazul contractului semnat de firma deputatului Alin Popoviciu, Prozax SRL, cu regionala Timişoara pentru clubul CFR din centrul Timişoarei, cei o mie de metri pătraţi fiind închiriaţi pe 15 ani pentru 4.000 lei pe lună. Printr-un act adiţional au fost modificate clauzele astfel încât firma pedelistului să fie imposibil de scos din spaţiul respectiv.

16 COMENTARII

  1. CUM A AJUNS UN NEICA NIMENI CARE ACUM 5-7 QANI ERA UN PADUCHIOS ACUM ESTE UN MARE OM PROSPER DE AFACERI ACEST POPO-VICIU SI NUMELE SPUNE FOARTE MULT . DECI ESTE POPO & VICIU . ALIN[ A ] ACEST VIERME TRBUIE ANCHETAT ODATA CU SOBOLANI CARE AU TOT ROS DIN BANI TARII CU FUFA DE WOOODREA SI ALTE SCURSURI ALE SOCIETATII DE CE NU SE INTERESEAZA JAVRELE OCCIDENTALE CUM SAU INAVUTIT VIERMII PORTOCALII . UNDE ERAU LINGAII DIN P.P.E ??? TOTI HOTI SI MAFIOTI CARE ACUM CONDUC EUROPA SE VOR DUCE DRACU .SI VOR RASPUNDE IN FATA ALEGATORILOR LOR . INDIFERENT DE TARA PT CA VOR PIERDE CAT DE CURAND CA AU FACUT NUMAI RAU DE CAND SUNT LA CONDUCEREA EUROPEI .

  2. Nu se poate ca acest taranoi sa gandeasca in asa stil italienesc!!!A avut gasca in spate:Ursu,Mezin-economic;Covasa-falsuri grosolane in acte!!!A se controla in evidentele de la resurse umane,toate actele:decizii,aditionale,cele trimise la I.T.M.Bravo Ciprian Venter,consilier juridic,lupta si baga-i in puscarie pe misei,te-au crezut un jurist de papusoi!!!Rusine Aurelian Ciolan,ai facut Moldova de cacao,te papa marele alb!?!Politia T.A. de ce nu se implica in aceste cazuri penale:spionaj,falsuri in acte?De ce nu se da mandat de aducere in fata instantei pe numele:Samartinean Cornel-Mircea,Ciolan Aurelian,Covasa Ioana,faptele sunt cu zecile,pagubele cu milioanele de euro,angajatii aeroportului Timisoara martori „cheie” in aceste escrocherii?Timpul trece in avantajul „nevinovatilor”care in conceptia lor aceste faradelegi au fost simple „sarcini de serviciu”!!!

  3. bey Luciene,
    nu te mai necaji, itz spune baiatu’ ca in cateva saptamani pompoviciu asta o sa fie cu noi ichisha, impreuna cu tata gashca lui de hotz si-o sa fie vai de…rozeta lor.(stii la ce ma refer,nu????????!!!!!!!!)

  4. Capitolul III
    FALSURI ÎN ÎNSCRISURI
    Art. 289
    Falsul intelectual
    Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
    Tentativa se pedepseşte.

  5. Capitolul III
    FALSURI ÎN ÎNSCRISURI
    Art. 292
    Falsul în declaraţii
    Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

  6. Articolul 26. PREGĂTIREA DE INFRACŢIUNE

    Articolul 26. PREGĂTIREA DE INFRACŢIUNE

    (1) Se consideră pregătire de infracţiune înţelegerea prealabilă de a săvârşi o infracţiune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea intenţionată, pe altă cale, de condiţii pentru săvârşirea ei dacă, din cauze independente de voinţa făptuitorului, infracţiunea nu şi-a produs efectul.

    (2) Răspunderii penale şi pedepsei penale sunt supuse numai persoanele care au săvârşit pregătirea unei infracţiuni mai puţin grave, grave, deosebit de grave sau excepţional de grave.

  7. Articolul 17. INFRACŢIUNEA SĂVÂRŞITĂ CU INTENŢIE

    Se consideră că infracţiunea a fost săvârşită cu intenţie dacă persoana care a săvârşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.

  8. Titlul III – PEDEPSELE
    Capitolul I – CATEGORIILE PEDEPSELOR
    Art. 53 Pedepsele principale
    Pedepsele principale sunt:
    a) detentiunea pe viata;
    b) inchisoarea;
    Art. 46 Autorul si coautorii
    (1) Autor este persoana care savarseste in mod nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala.
    (2) Coautori sunt persoanele care savarsesc nemijlocit aceeasi fapta prevazuta de legea penala.
    Art. 47 Instigatorul
    Instigator este persoana care, cu intentie, determina o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.
    Art. 48 Complicele
    (1) Complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
    (2) Este de asemenea complice persoana care promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.
    Art. 49 Pedeapsa in cazul participantilor
    Coautorul, instigatorul si complicele la o infractiune savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 74.
    Art. 50 Circumstante personale si reale
    (1) Circumstantele privitoare la persoana autorului sau a unui participant nu se rasfrang asupra celorlalti.
    (2) Circumstantele privitoare la fapta se rasfrang asupra autorului si a participantilor numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut.
    Art. 51 Impiedicarea savarsirii infractiunii
    (1) Participantul nu se pedepseste daca, inainte de descoperirea faptei, denunta savarsirea infractiunii, astfel incat consumarea acesteia sa poata fi impiedicata, sau daca impiedica el insusi consumarea infractiunii.
    (2) Daca actele indeplinite pana in momentul denuntarii sau impiedicarii constituie o alta infractiune, participantului i se aplica pedeapsa pentru aceasta infractiune.
    Art. 52 Participatia improprie
    (1) Savarsirea nemijlocita, cu intentie, de catre o persoana, a unei fapte prevazute de legea penala la care, din culpa sau fara vinovatie, contribuie cu acte de executare o alta persoana, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.
    (2) Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savarsirea din culpa de catre o alta persoana, a unei fapte prevazute de legea penala, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.
    (3) Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune.

  9. CAPITOLUL II
    Infracţiuni

    Art. 3. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei fapta contribuabilului care, cu intenţie, nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, deşi acesta putea să o facă.
    Art. 4. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, după ce a fost somată de 3 ori, documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.
    Art. 5. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.
    Art. 6. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
    Art. 7. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special.
    (2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 12 ani şi interzicerea unor drepturi tipărirea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.
    Art. 8. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.
    (2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1).
    (3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
    Art. 9. – (1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
    a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
    b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
    c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
    d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
    e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
    f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
    g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
    (2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.
    (3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

    CAPITOLUL III
    Cauze de nepedepsire şi cauze de reducere a pedepselor

    Art. 10. – (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
    (2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).
    Art. 11. – În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
    Art. 12. – Nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanţi legali ai societăţii comerciale, iar dacă au fost alese, sunt decăzute din drepturi, persoanele care au fost condamnate pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.

    CAPITOLUL IV
    Dispoziţii finale

    Art. 13. – (1) La data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare pentru vreuna dintre infracţiunile prevăzute de prezenta lege, instanţa va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului o copie a dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive.
    (2) La primirea dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va face menţiunile corespunzătoare în registrul comerţului.
    Art. 14. – În cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, în condiţiile Codului de procedură fiscală.
    Art. 15. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Art. 16. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
    a) Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, cu modificările ulterioare;
    b) art. 280 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările ulterioare;
    c) art. 188 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

  10. Pai nu mai inteleg nimica,cum acest Samartinean zis „chilotarul” in loc sa se preocupe de bunul mers al avioanelor,pista sa fie o.k.,angajatii cu lefuri pe masura muncii lor,nea Cornel si Mircea,zi de zi,in cele 30 de luni,a spionat angajatii aeroportului Timisoara,se masturba in fata monitorului din biroul privat,la unele scene erotice sau porno,numai Preunca stie,falsifica actele,”varsa” o parte din prada la P.D.L.,o parte la Ostaficiuc,iar restul la „ciorapul”lui?Mai este in libertate acest ins,au trecut 29 de zile de la demisia lui,rechizitoriul lui este tot mai „stufos”?

  11. Legea nr. 39/2003, art. 2 lit. a), art. 7
    Legea nr. 143/2000, art. 2 alin. (1) şi (2)
    C. proc. pen., art. 308
    C. proc. civ., art. 257

    1. Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, iar în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din aceeaşi lege, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
    În raport cu aceste prevederi, dacă din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, iniţiată sau constituită de inculpaţi ori la care aceştia să fi aderat sau pe care să o fi sprijinit şi în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit, în sarcina inculpaţilor judecaţi pentru comiterea infracţiunilor privind traficul de droguri nu se poate reţine şi săvârşirea infracţiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003.
    2. Dacă inculpaţii, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, săvârşesc, la diferite intervale de timp, acţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul infracţiunii de trafic de droguri, unele acţiuni având ca obiect droguri de risc, iar altele droguri de mare risc, există o unică infracţiune de trafic de droguri în formă continuată, prevăzută în art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar nu un concurs de infracţiuni.
    3. Judecarea unei cauze în complet de divergenţă nu exclude posibilitatea pronunţării hotărârii în unanimitate, conform art. 308 alin. (1) C. proc. pen., întrucât, potrivit art. 257 alin. (4) C. proc. civ. – aplicabil conform art. 721 din acelaşi cod în lipsa unor dispoziţii contrare în legea de procedură penală – judecătorii pot reveni asupra părerilor lor, care au pricinuit divergenţa.

  12. Show aviatic cu Corina si Cornel.

    Clanul are si el ceva special: un singur neuron. Asta s-a vazut cu prisosinta la ultima alarma cu bomba de pe aeroport. Cornel Sâmărtineanul a fost adus, direct de pe partiile din Alpi pe scaunul de pilot-sef la AIT de catre marele dregator Alain Rusul, politrucul sef al PD-L Timis. Fermecatorul Alain a mai adus-o la aeroport si pe iubirea vietii lui, Corina Lupuleasca. Cornelus, mare vanzator de chilotei de dama are tot ce ii trebuie sa conduca un aeroprot, mai putin minimele cunostinte in domeniu.Dar e din Tarnaveni, ca si Alain si asta sta drept garantie pentru siguranta avioanelor si a pasagerilor, ca asa a vrut muschii lui Alain si brandul lui Costi. Corina si-a dat proba prostiei in direct pe toate televiziunile nationale de stiri, unde a dovedit cat de greu e sa fii si purtator de cuvant si semidoct si agramat si gagica de PDL-ist de frunte, in acelasi timp. Numai despre avioane sa nu vorbesti, ca sperii o tara intreaga. Experti in aviatie, secretari de stat, przentatori TV, toti s-au bulversat cand micuta diva relata fara noima despre OZN-urile care survolau deasupra Timisoarei, cu exactitati de genul “la ora 7 si un pic”sau incheind relatarea despre o situatie grea cu expresia “Cu drag” de parca era vorba de felicitarile de Valentine’s Day,cu fetele la solar. Apropo de angajarile astea, poate isi aminteste Alain cine a dat cui un motor de barca si in schimbul a ce….?

    Lasand in urma complicatele situatii aeriene, sa revenim la partea sentimentala a lucrurilor. De exemplu, cuplul Alain+Corina si familia Sâmărtineanul iubesc foarte mult mancarea italieneasca. Atat de mult, incat Alain, care se uita la prea multe filme gen Nasul, simte ca e puternic si cool sa spargi cate 100-200 de lei pe zi la Osteria de pe Take Ionescu. Bine ca are de unde, ca doar salariul de consilier si celelalte venituri conexe ii permit. In plus, asta ii aminteste marelui om politic de Oesteria din Tarnaveni, judet Mures, unde manca in fiecare zi, in copilaria sa . Ce ne-a surprins insa la Corina, iubitica lui Alain, este pozitia ei de femeie independenta, semn ca nici macar iubirea pentru tanarul consigliere Alain Tarnaveanul nu este vesnica.

    Aero Barbie, bruna pe dinafara, blonda lamaie pe dinauntru.

    R: E adevarat ca esti iubita lui Alain Rusu?

    Cori: Mda…suntem prieteni, prieteni foarte buni….

    R: Si aveti ganduri serioase in continuare?

    Cori: Da de unde, Doamne fereste!

    Discutia reala, purtata in salonul VIP al aeroportului ar trebui sa ii dea de gandit amorezului tarnavean, caci, odata ce se obisnuieste cu avioanele si zborul, pasarica lui s-ar putea si isi mute cuibul.

    Oricum, concluzia e ca un spectacol mai jalnic, o dovada mai buna ca numirile politice nu aduc decat haos si, vorba Corinei…Doamne fereste, prabusiri de avioane si morti, decat amatorismul celor de la aeroportul Timisoara nu s-a mai vazut demult. Asta ca sa nu mai adaugam ca Dany Idolu nu a plecat de tot de la borcanul cu miere al aeroportului, unde a fost anagjat ca si consilier al directorului general pana in urma cu cateva zile, cand finalmente si-a dat demisia. Au ramas insa PR-istii lui Peste, specialistii in facut praf imaginea pe bani multi, care i-au consiliat in situatia asta de criza cum nu se poate mai de cacao. Adica, cu bata-n balta. Adica, deloc. Pe final, merita spus ca Radu Berceanu trimite corpul de control la Timisoara. Nu de alta, dar i-a mai trimis si in decembrie si au facut rahatul praf. Atata praf le-a intrat in ochi ca nu au mai vazut ilegalitatile din contractele putrede care capuseaza aeroportul de milioane de euro. Atentie, ciocoi de Tarnaveni, Resita si alte destinatii de tren personal…e vorba de bani publici si mai devreme sau mai tarziu o sa va vedem pe la televizor, cu bratari in drum spre audiere. Grija mare, caci nici Radu Bercica nu e vesnic pe functie.

    PS: De Dinu Barbu nu a intrebat nimeni, nici pilotii, nici turnul de control si nici macar ciorile care pazesc siguranta traficului aerian pe ruta Timisoara-Tarnaveni via Resita.

    July 2010

  13. Bravo Mirela Vladuti,Cristian Poelinca,acest”ilustru necunoscut”,in cele 30 de luni pierdute prin aviatia romana,a furat,a spionat,iar acuma asteapta luna septembrie,sa vina cei de la Parchet din concedii,sa-l „umfle”,ca bas ca merita taranul!!!Samartinene!!!plebea nu te va uita niciodata pentru relele aduse aeroportului Timisoara!!!Vesnica solutie in relatia cu plebea:Sămărtinean a motivat că nu poate răspunde pentru că este ocupat şi s-a grăbit să închidă telefonul.La puscarie cu tine!!!

  14. ACUM PENTRU TINE IDOLULEEEEE-SA-TI IMPROSPATEZI MEMORIA SI PENTRU SEFI TAI

    1.Cum a semnat Aeroportul “Traian Vuia” un contract în ianuarie pentru care cerea ofertă de preţ în martie
    26/03/2010 Investigaţii | Dragoş Boţa

    Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” Timişoara a fost transformat de fostul director Dan Idolu în sursă de profit maxim pentru firmele Saero, aeroportul traian vuia timisoara ppatronata de Cristian Chebuţiu şi UCM Reşita, reprezentată de Adrian Chebuţiu, naşul directorului. PRESSALERT.ro continuă seria dezvăluirilor despre contractele cu cântec semnate cu aceste firme de aeroport, dar care au fost trecute cu vederea de toate controalele din ultimii ani.

    În toamna lui 2004 se organizează o licitaţie pentru achiziţionarea a 40.000 litri lichid degivrant pentru pistă, firma Saero câştigând cu o ofertă de 60.000 de euro. În februarie 2005, se solicită, printr-un memoriu intern, suplimentarea contractului pe motiv că a fost o iarnă grea şi cantitatea de lichid comandată este consumată, aproape în totalitate. La începutul lui martie, Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” trimite o adresă prin care cere în mod imperativ preţurile de la Saero pentru suplimentarea de lichid degivrant. Cu toate acestea, în documentele instituţiei, apare o anexă semnată în …ianuarie 2005 pentru o suplimentare de 60.000 l îm valoare de peste 97.000 euro. Asta în condiţiile în care, valoarea anexei nu avea voie să depăşească valoric jumătate din suma contractului iniţial. Ulterior, în toamna lui 2005, aeroportul se pregăteşte de iarna următoare şi în urma unei licitaţii cumpără tot de la Saero 100.000 litri de lichid degivrant pentru 183.260 euro plus TVA.

    UCM Reşiţa, reprezentată de naşul directorului Dan Idolu, a câştigat licitaţia pentru construirea de porţi de îmbarcare în zona aerogării de plecări externe, după ce s-a “războit” cu un singur contraofertant. Valoarea iniţială a afacerii – 330.681 euro plus TVA, iar durată de execuţie 5 luni. Ulterior termenul de finalizare s-a amânat de nu mai puţin de patru ori pe diverse motive „devierea canalizării pluviale şi menajere, modificarea unor elemente la scările metalice montate, acestea au fost redebitate pe şantier” sau „lucrări efectuate sub traficul de călători”. Conform tradiţiei, a apărut şi o anexă prin care s-au efectuat lucrări suplimentare de 159.489,75 euro.

    Un alt contract important primit de firma naşului de la finul director a fost cel de extindere aerogară curse interne, la licitaţie singura firma care s-a prezentat fiind UCM Reşiţa. A câştigat cu o ofertă de 484.140 euro. Se semnează, apoi, o anexă pentru lucrări suplimentare la contract în valoare de 237.073 euro- „datorită modificărilor proiectului tehnic”. Lucrările suplimentare au constat, printre altele, în construirea unei scări de acces pentru fluxul de pasageri de la etaj spre parter, în lateral, construirea de grupuri sanitare.

    Din 2004 şi până în 2008, Saero SRL a primit mai multe contracte de la Aeroportul Timişoara – în 2004 a livrat 7 cărucioare de platformă, în urma unei cereri de ofertă, pentru 23.596,76 euro şi 5 cărucioare pentru transportul bagajelor cu 7560 euro; în următorul an 5 cărucioare de platformă pentru 11.900 euro; în 2006 – 5 cărucioare platformă hand luggage pentru 9000 euro plus TVA. În 2005, aeroportul din Timişoara a achiziţionat o autospecială pentru stingerea incendiilor second hand de la Saero pentru 118.574 euro cu TVA, în 2006, în regim de urgenţă, un echipament de degivrare-antigivrare a aeronavelor” cu 65.000 euro şi în 2008 o staţie mobilă de distribuţie carburant cu 59.900 euro. Saero a semnat şi un contract service revizii periodice pentru cele 7 uşi glisante ale aeroportului în valoare de 8253 lei pentru tot anul 2006.
    2 Raspunsuri la Cum a semnat Aeroportul “Traian Vuia” un contract în ianuarie pentru care cerea ofertă de preţ în martie

    aburici de mehala 26/03/2010 – 8:55 PM

    Pai tot e bine. Necolaiciuc la CFR a cumparat barci si costume de scafandru, la pret de locomotive TGV.
    Dragos tu ai uitat ca in luna ianuarie sunt multe sarbatori. pai, si atunci normal ca dom director, “aburit” (dar nu de mehala, ci de alcool) a uitat sa ceara oferta de pret. A cerut-o si el intr-o doara, prin martie, doar ca sa existe la dosar o hartie. Doar nu s-a gandit ca cineva o sa se uite la asemenea “amanunte” cum ar fi datele sau sumele.
    Astia chiar nu mai au nici un pic de bun simt. Chiar si la noi, in Mehala, cand s-a construit catedrala pe banii regelui Carol s-a furat de o capela. Astia de astazi ar fi furat totul si n-am fi avut catedrala.

    MAI DRAGA IDOLUE NASUL TAu a focut un pic de puscarie poate iti da niste detaliiiiiii BOULE

    2.EXCLUSIV Taxa de securitate a Aeroportului Timişoara, pusă gaj pentru un contract câştigat de naşul fostului director Idolu
    19/03/2010 Investigaţii | Dragoş Boţa

    Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” Timişoara a fost transformat în ultimii ani în sursă de profit pentru apropiaţii fostului director Dan Idolu, care a dan idolu pieşt, însă, bine la toate controalele efectuate în cele trei regimuri politice în care a supravieţuit. Din 2004 si pana in 2009, firmele Saero, patronata de Cristian Chebuţiu şi UCM Reşita, reprezentată în relaţia cu Aeroportul Internaţional Timişoara de Adrian Chebuţiu, naşul lui Idolu, au fost principalele contracte de investiţii. În această perioadă cele doua firme au încheiat cu aeroportul din Timişoara 17 contracte , de la achiziţii de soluţie de degivrare, echipamente, construcţii până la contractul de service pentru uşile glisante de la aeroport. Multe dintre acestea au fost încheiate în urma încredinţării directe sau prin licitaţii fără prea multă concurenţă.

    Unul dintre cele mai suspecte contracte s-a derulat în 2005, când a fost organizată licitaţia pentru achiziţionarea a două unităţi autopropulsante pentru degivrarea, protecţia aeronavelor la givrare, patru tractoare pentru tractarea trenului de bagaje, un tractor pentru tractarea trenului de bagaje a aeronavelor. La licitaţie participă Saero SRL şi o altă firmă, care a fost “mână moartă” şi în alte licitaţii. În mod ciudat, pentru acest contract, Aeroportul Timişoara a ales ca variantă de finanţare creditul financiar de tip credit furnizor. Altfel spus, aeroportul se angaja să garanteze pentru câştigător un credit prin care firma respectivă să poată să achiziţioneze utilajele, care urmau să fie, ulterior, vândute celor de la “Traian Vuia”. Practic, câştigătorului i se asigura o afacere de succes fără să investească nimic şi fără să-şi asigure nici un risc. Saero cu o ofertă de 1.536.491,6 euro din care 1.192.660 euro plus 343.831,6 euro cheltuieli de finanţare a fost declarată câştigătoare. Ulterior, între Aeroportul Internaţional Timişoara, Saero şi BRD au fost semnate o serie de contracte. În aceste documente, s-a precizat faptul că pe lângă utilaje, Aeroportul Timişoara a garantat creditul de 5.294.340 lei cu “gaj pe sume de bani viitoare provenind din incasările viitoare ale AIT în valoare de 1.400.000 euro reprezentând taxa de securitate de 7 euro pe pasager la un volum estimat de 200.000 pasageri pentru 2006”. De asemenea, banca îşi rezerva în orice moment dreptul de a retrage sumele din contul respectiv, dacă nu s-ar fi achitat ratele. Conform normelor Ministerului Transporturilor, taxa de securitate poate fi folosită exclusiv pentru asigurarea măsurilor de siguranţă, fiind interzisă orice altă destinaţie. Fostul director Dan Idolu nu a putut fi contactat pentru a explica motivele pentru care au fost scoase la ruleta rusească fondurile de securitate ale Aeroportului “Traian Vuia”.

    ITI MAI ADUCI AMINTE DL IDOULE…POATE SE INTERESEAZA SI ALTIIII SI BOTA BINEINTELES

    3Ce a uitat să spună ministrul Berceanu despre fostul director al aeroportului din Timişoara
    18/03/2010 Ştiri | Dragoş Boţa

    Ministrul Radu Berceanu a încercat, ieri, să salveze bâlbâielile de pe Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” Timişoara aruncând aeroportul traian vuia timisoara ppisica spre “fostul director care tocmai şi-a dat demisia”. Referirea era la Dan Idolu, cel care a condus aeroportul din 2002 până în 2009. Instalat pe vremea PSD, Idolu a fost printre puţinii care a supravieţuit şi în timpul guvernării de dreapta din perioada 2004-2008, reuşind să intre în graţiile ministrului Ludovic Orban. După venirea la putere a PD-L, Idolu a reuşit să-l mulţumească şi pe ministrul Berceanu prin activitatea sa. Numai aşa se poate explica de ce după ce a demis toţi directorii care conduceau aeroporturile din subordinea Ministerului Transporturilor, Idolu a fost singurul repus în funcţie de Berceanu. Ulterior, l-a demis invocând o serie de nereguli care i-ar fi fost semnalate. În ciuda declaraţiilor războinice ale lui Radu Berceanu, în realitate nu s-a întâmplat nimic. Numit de o lună, noul director Alexandru Chirilă şi-a dat demisia, motivând că “am făcu acest gest din cauza situaţiei în care se găseşte instituţia. Sper sa nu fie chiar dezastru. Nu s-a facut o descărcare de gestiune de la fostul director. Nu a existat o predare-primire efectivă între mine şi fostul director. Nu vreau să comentez mai mult asupra situaţiei pe care am găsit-o”. Cu toate că a anunţat că a solicitat un control al Corpului de control al Ministerului Transporturilor, ancheta nu a mai avut loc. Chirilă a plecat fără să mai prezinte nici un document. În mod ciudat, absolut toate controalele efectuate în ultimii ani la aeroport, indiferent de culoarea regimului politic, nu au scos la iveală vreo problemă. Începând de mâine, PRESSALERT.ro va prezenta mai multe investigaţii legate despre modul în care s-au cheltuit banii publici, cine au fost principali beneficiari şi cum s-a ajuns până la situaţia în care aeroportul să garanteze un credit pentru un furnizor de echipamente, girând cu fondurile destinate securităţii principalei porţi aeriene din vestul ţării.

    4.Demiterea lui Idolu, grăbită de un sms pro PSD, trimis consilierei lui Berceanu
    15/12/2009 Ştiri | Dragoş Boţa

    Ministrul Radu Berceanu şi-a explicat, astăzi, graba de a-l demite, chiar în prima zi după prezidenţiale, pe Dan Idolu din funcţia de director al Aeroportului Internaţional “Traian Vuia” Timişoara- “am avut mai multe plângeri legate de activitatea de aici, sigur, ca de obicei, unele au fost mai întemeiate, altele mai puţin întemeiate. Cred că la un moment dat o schimbare şi un nou gospodar se impune”.

    constantin ostaficiuc si dan idolu

    Pe lângă motivele “tehnice” invocate de ministru există şi o altă explicaţie, mult mai…pământeană. În 6 decembrie, când Mircea Geoană şi Traian Băsescu erau în război total pentru fotoliul de la Cotroceni, de pe mobilul directorului Idolu au plecat mai multe mesaje prin care destinatarii erau invitaţi să-l voteze pe liderul social-democrat. Din greşeală, unul dintre SMS-uri a fost trimis consilierei ministrului democrat-liberal Radu Berceanu. Ulterior, Idolu a încercat să dreagă busuiocul susţinând că mobilul a ajuns la una dintre fiicele sale, care ar fi vrut să-i trimită unei alte prietene acel mesaj. În urmă cu un an, Dan Idolu a fost singurul director de aeroport repus în funcţie de Berceanu, după ce toţi directorii din minister au fot daţi afară. Acum nu s-a mai bucurat de aceiaşi susţinere nici la Bucureşti şi nici la Timişoara, unde Constantin Ostaficiuc avea propriul favorit – Alexandru Chirilă, actualul director de la “Traian Vuia”. Rămâne de văzut care vor fi rezultatele auditului anunţat la aeroport şi dacă, la final, totul va fi vis şi armonie. Mai ales că multe dintre afacerile derulate pe aeroport în ultimii ani duc şi spre lideri democrat-liberali.
    Un raspuns la Demiterea lui Idolu, grăbită de un sms pro PSD, trimis consilierei lui Berceanu

    aburici de mehala 15/12/2009 – 3:53 PM

    In viata ca la gara. Ca la aerogara. (c’est la vie, come a la guerre)
    Daca n-ar fi fost SMS-ul s-ar fi gasit altceva. Era nevoie de schimbare, pentru a putea face unificarea cu Aradul. Ca pampalaii aia nu sunt in stare (n-au fost niciodata) sa faca ceva eficient. Norocul lor ca Gogu Falca (pentru vechii colegi din studentie – Matrafox) este finu’ lu’ Base si asa se mai directioneaza ceva fonduri la Arad, ca altfel ar fi morti de foame. Asa ca vor sa exporte modelul de succes (sa moara capra vecinului) spre alte meleaguri.
    Iar PD minus L local pune botu’.

    5. Misterul penal al contractelor secretizate
    Autor: MIRCEA OPRIS
    19 martie 2010 – 16:24
    Twitter
    Facebook
    Email
    Imprimă

    La aeroportul din Timişoara s-a deschis cutia Pandorei, tot mai multe dintre contractele ilegale încheiate de fostul director Dan Idolu cu societăţi ale unor prieteni sau apropiaţi fiind făcute publice. Aceasta în ciuda măsurii luate de ministrul Radu Berceanu, cel care a secretizat contractele comerciale din Aeroportul Traian Vuia şi diverse comapnii aeriene şi societăţi comerciale. Sumele care s-au scurs ilegal din conturile societăţii aeroportuare nu sunt cunoscute, dar estimările neoficiale făcute de foşti angajaţi avansează o fraudă de câteva milioane de euro.

    Jurnalul Naţional a prezentat deja contractul dintre aeroport şi compania low-cost Wizzair, prin care 1,6 milioane de euro au fost făcute efectiv cadou operatorului de curse internaţionale. Wizzair trebuia să plătească 2 milioane de euro, pentru anul trecut, pentru că operează pe Aeroportul Timişoara. În realitate, Wizzair a virat către aeroport doar 400.000 euro, iar restul de 1,6 milioane de euro i-a primit înapoi „cadou” din partea fostei conduceri a lui Dan Idolu, cu motivaţia incredibilă că Wizzair face publicitate aeroportului de aceşti bani.

    Verificările au dovedit însă că Wizzair îşi face de fapt reclamă propriilor zboruri din Timişoara pe vreo 70 de site-uri de internet, însă această operaţiune nu poate justifica suma de 1,6 milioane de euro. Mai mult, contractul încheiat în limba engleză a fost ţinut ascuns şi a apărut tradus cu multe greşeli abia în luna decembrie. Pus la colţ de investigaţiile şi dezvăluirile de presă, actualul director, Cornel Sâmărtinean, a recunoscut că există multe contracte care au adus pagube aeroportului, printre acestea fiind inlcusiv contracte cu centre de welness şi spa pentru relaxarea conducerii sau excursii la shopping în Dubai.

    „Conducerea aeroportului avea contracte la spa şi vizite la Dubai. Au fost multe datorii şi am reuşit să le scad negociind cu fiecare în parte. Voi organiza o conferinţă de presă în care voi spune toate aceste lucruri”, a declarat Cornel Sânmărtinean.

    FRĂŢIA CONTRACTELOR
    Mai multe contracte au fost încheiate cu firmele fraţilor Cristian şi Adrian Chebuţiu, acesta din urmă fiind naşul fostului director Dan Idolu şi director al UCM Reşiţa. Astfel, contractul pentru deszăpezire nu era semnat la 7 decembrie 2009, fiind ţinut „sub preş”, cu dedicaţie pentru firma SAERO SRL, controlată de Adrian Chebuţiu, director general al UCM Reşiţa, care este naşul fostului director, Daniel Idolu.

    La fel de controversată este şi semnarea unor contracte pentru diverse lucrări şi servicii tehnice, de securitate şi control cu UTI Group, firma omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Terminalul non-Schengen, care este încă în construcţie, a fost deja achitat integral, deşi lucrarea e departe de a fi recepţionată. Contractul este cu o firmă de construcţii din Arad.

    Tot de numele naşului lui Dan Idolu se leagă şi un contract extrem de important care se referă la siguranţa aeroportului. Între 2004 şi 2009, firma Saero, patronată de Cristian Chebuţiu, şi UCM Reşita, reprezentată prin naşul Adrian Chebuţiu, au primit nu mai puţin de 17 contracte de investiţii, de la construcţii, echipamente, achiziţii de soluţie de degivrare şi până la contractul de service pentru uşile automate ale clădirilor.

    În 2005 au apărut primele zvonuri despre contractele suspecte, când a fost organizată licitaţia pentru achiziţionarea a două unităţi autopropulsante pentru degivrarea, protecţia aeronavelor la givrare, patru tractoare pentru tractarea trenului de bagaje, un tractor pentru tractarea trenului de bagaje a aeronavelor. Din două firme, licitaţia a câştigat-o firma Saero SRL, cu o ofertă de 1.536.491,6 euro din care 1.192.660 euro plus 343.831,6 euro cheltuieli de finanţare a fost declarată câştigătoare.

    Prin contract, aeroportul garanta pentru câştigător un credit prin care firma să poată cumpăra utilajele, pentru ca, ulterior, acestea să fie vândute celor de la „Traian Vuia”. Pentru a demara, între Aeroportul Internaţional Timişoara, Saero SRL şi BRD au fost semnate mai multe contracte. Una dintre clauzele contractuale este aproape incredibilă, pentru că stipula că, pe lângă utilaje, Aeroportul Timişoara a garantat creditul de 5.294.340 lei cu „gaj pe sume de bani viitoare provenind din incasările viitoare ale AIT în valoare de 1.400.000 euro, reprezentând taxa de securitate de 7 euro pe pasager la un volum estimat de 200.000 de pasageri pentru 2006”.

    Mai mult, banca îşi rezerva dreptul de a retrage sumele din contul respectiv, dacă nu s-ar fi achitat ratele. Or, taxa de securitate poate fi folosită exclusiv pentru asigurarea măsurilor de siguranţă, fiind interzisă orice altă destinaţie, conform normativelor Ministerului Transporturilor.

    6.Naşul de la firmă şi finul de la aeroport au făcut afaceri cu echipamente pentru pistă

    21 martie 2010, 14:15 | Autor: Daniel Dancea | 1355 afişări

    Finul Dan Idolu (stânga) şi naşul Adrian Chebuţiu (dreapta)

    Timisoara
    Finul Dan Idolu (stânga) şi naşul Adrian Chebuţiu (dreapta)

    Relaţiile de cumetrie nu au împiedicat încheierea unor contracte la Aeroportul Timişoara. Fostul director al aeroportului, Dan Idolu şi naşul său Adrian Chebuţiu, în prezent director la UCM Reşiţa au făcut afaceri fructuoase.
    SC Saero SRL este o firmă producătoare de echipamente aeroportuare. Până în 2004, firma a fost deţinută de Adrian Chebuţiu, actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie al UCM Reşiţa, care este şi naşul fostului director al Aeroportului Timişoara, Dan Idolu.
    Afacerea Naşul&Finul: aeroport utilat „în familie”
    Din 2004 Adrian Chebuţiu i-a cedat firma fratelui său, Cristian Chebuţiu. Saero a avut contracte cu aeroportul din Timişoara, furnizându-i un autobuz de platformă „Neoplan”, echipament acustic pentru îndepărtarea păsărilor, cărucioare de transport bagaje, tractoare pentru pentru trenul de bagaje, o autospecială pentru stingerea incendiilor, dar şi alte echipamente aeroportuare. Contractele sunt şi din perioada în care naşul Chebuţiu era patron. CLICK AICI pentru a vedea ce a livrat firma Saero aeroporturilor din Timişoara şi din ţară.

    „Dacă eşti bun, eşti bun”

    Contactat telefonic, Adrian Chebuţiu a confirmat că este naşul lui Dan Idolu, dar a spus că asta nu l-a împiedicat să participe la licitaţiile de la aeroport. „A gândi că dacă eşti naşul lui Dan Idolu nu poţi participa la licitaţii pe aeorportul la care Dan Idolu este vremelnic director mi se pare o mare greşeală. Suntem într-o societate democratică în care dacă eşti bun eşti bun”, a declarat Adrian Chebuţiu pentru Adevărul de Seară Timişoara.

    Acesta a mai spus că, deşi are o relaţie apropiată cu Dan Idolu, contractele sale nu au fost favorizate niciodată de acest lucru, iar lucrările mari nu au fost câştigate de el, deşi Idolu conducea aeroportul. „Spre exemplu extinderea actuală a aeroportului a fost câştigată de o firmă din Arad, iar Dan Idolu era director. Întodeauna Dan mi-a spus că dacă particip şi sunt ok bine, dacă nu asta e. Niciodată discuţiile mele nu au fost de altă natură. Cu atât mai puţin fratele meu care nu are o relaţie apropiată cu Dan”, a spus Chebuţiu.

    Dat afară din cauza unui SMS

    Dan Idolu are telefonul închis de o săptămână şi nu a putut fi contactat. Surse apropiate acestuia au spus că abonamentul telefonului era plătit de Ministerul Transporturilor şi că a fost tăiat în urmcă cu câteva zile. Potrivit aceloraşi surse, Idolu a fost demis la cererea ministrului Radu Berceanu după ce a trimis, din greşeală, un sms cu conţinut electoral secretarei ministrului. Mesajul era destinat fiicei lui Idolu, dar cum aceasta are acelaşi nume cu secretara lui Berceanu, Idolu a greşit destinatarul, iar sms-ul a ajuns la Ministerul Transporturilor.

    Pe siteul siteul pressalert.ro, jurnalistul independent, Dragoş Boţa susţine că în 2005, Saero şi Aeroportul Timişoara ar fi încheiat un contract prin care societatea ar fi livrat aeroportului mai multe echipamente, în valoare de peste un milion de euro, cumpărate printr-un credit girat chiar de aeroport. Potrivit aceleiaşi surse, creditul ar fi fost garantat cu viitoarea taxă de securitate de pe aeroport. Adrian Chebuţiu a declarat pentru „Adevărul de Seară Timişoara” că nu ştie nimic despre acest contract. „Habar nu am. Nu ştiu despre ce e vorba. În 2005 societatea era deja cedată fratelui meu, Cristi”, a mai spus Chebuţiu.

    7Afacerea Naşul&Finul: aeroport utilat „în familie”

    22 martie 2010, 12:19 | Autor: Oana Bejenariu, Daniel Dancea | 563 afişări

    Adrian Chebuţiu (stânga) i-a „utilat” aeroportul finului său, Dan Idolu

    Reşiţa
    Adrian Chebuţiu (stânga) i-a „utilat” aeroportul finului său, Dan Idolu
    Dan Idolu, fost şef de aeroport, şi Adrian Chebuţiu au făcut afaceri împreună. Astfel, naşul şi finul, au avut parte de o perioadă bună în 2004. Chebuţiu a câştigat licitaţii pentru servicii pe aeroportul condus de finul său.

    SC Saero SRL este o firmă producătoare de echipamente aeroportuare. Până în 2004, firma a fost deţinută de Adrian Chebuţiu, actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie al UCM Reşiţa, care este şi naşul fostului director al Aeroportului Timişoara, Dan Idolu. Din 2004, Adrian Chebuţiu i-a cedat firma fratelui său, Cristian Chebuţiu. Saero a avut contracte cu aeroportul din Timişoara, furnizându-i mai multe servicii, de la un autobuz de platformă „Neoplan”, până la o autospecială pentru stingerea incendiilor.

    Contractele sunt şi din perioada în care naşul Chebuţiu era patron. Adrian Chebuţiu confirmă că este naşul lui Dan Idolu şi că asta nu l-a împiedicat să participe la licitaţiile de la aeroport. „Relaţiile de familie sunt una, iar afacerile sunt alta. Fratele meu chiar a contestat una dintre licitaţii, pe care le-au organizat cei de la Aeroportul «Traian Vuia», în perioada în care Dan era director. Mai mult, a şi pierdut procesul respectiv. Asta însemană să faci afaceri”, a declarat, pentru „Adevărul de Seară” Reşiţa, Adrian Chebuţiu.

    Vile la Timişoara

    În urma materialului postat ieri pe resita.adevarul.ro, au apărut reacţii din partea cititorilor. „Aţi uitat să spuneţi că în 2002, NGF care avea contract de lucrări în aeroport, cu totul întâmplător, construia şi cele trei vile ale lui Idolu şi fraţilor Chebuţiu, în aceeaşi curte, în calea Urseni”, spune Denea. „Ştiu că fratele meu are demult o casă în construcţie la Timişoara, iar eu deţin una de foarte mult timp. Nu există combinaţii între mine şi Dan Idolu, la construcţia de case. Fiecare şi-a condus viaţa independent. NGF nu ştiu cine sunt”, a declarat Chebuţiu.

    IMPORTANTTTTTTTTT ATENTIE MAXIMA

    8 Expertize tehnice privind starea aeroportului din Timisoara, tinute secrete
    [ 0 ] 30 noiembrie 2010 | Sebi
    Două expertize tehnice privind starea reală a pistelor aeroportului din Timişoara au fost ţinute la secret timp de patru ani, iar unele date din Manualul de aerodrom au fost umflate.

    foto:romanianspotters.ro

    Administraţia Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara a dispus declanşarea unei anchete interne care vizează motivele ce au stat la baza blocării, timp de patru ani, de către foştii directori ai instituţiei, a unor expertize tehnice referitoare la gradul de siguranţă a pistelor de decolare, a căilor de rulare şi a platformelor de staţionare a avioanelor. Executate în 2005 şi 2006 de către institute de cercetare agreate de Ministerul Transporturilor, expertizele conţin date şi informaţii esenţiale pentru siguranţa celei mai importante porţi aeriene din vestul ţării, care ar fi trebuit comunicate de urgenţă companiilor aeriene, Autorităţii Aeronautice Române şi Ministerului Transporturilor.
    Din motive greu de explicat, fostul director general Dan Idolu şi directorul operaţional, Marian Chivu, au păstrat tăcerea asupra problemelor de infrastructură relevate de cele două expertize. Mai mult, în Manualul de aerodrom au inclus şi păstrat date tehnice nereale. „Este o chestiune extrem de gravă, pe care Codul Aerian o pedepseşte cu ani grei de închisoare! Spre exemplu, companiile aviatice trebuie să ştie foarte exact care este capacitatea portantă a pistei, altfel există riscul ca la aterizare o aeronavă mai grea să se înfunde în pistă. Cu aceşti indicatori nu se poate juca nimeni! În general, contează mărimea avionului, dar şi numărul de roţi. Este important cum este repartizată greutatea pe roţi, pentru a şti cum te raportezi la capacitatea portantă, la rezistenţa pistei. Nu ai voie să ascunzi datele reale şi să strecori în manualul de prezentare al aeroportului cifre umflate. Oricând se poate întâmpla un dezastru!”, ne-a declarat, sub anonimat, unul dintre foştii dispeceri de pe aeroport.
    În anul 2005, Institutul de Cercetări în Transporturi INCERTRANS, aparţinând ministerului de resort, a realizat un studiu detaliat al infrastructurii de trafic de pe Aeroportul Internaţional Timişoara. Analiza de aproape 100 de pagini a fost urmată anul următor de o a doua expertiză, făcută de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene IPTANA – SA Bucureşti.
    Cele două lucrări au fost predate conducerii de atunci a Aeroportului Timişoara, cu recomandarea expresă ca datele să fie comunicate operatorilor aerieni şi autorităţilor centrale. Acest lucru nu doar că nu s-a întâmplat, dar în Manualul de aerodrom au apărut alte date, mult îmbunătăţite. Spre exemplu, în cele două expertize capacitatea portantă a pistei de decolare/aterizare (PCN) a fost calculată la o valoare de 47 R/C/W/T pe tronsonul 0-2.500 m şi 32 R/C/W/T pe ultima porţiune, respectiv tronsonul 2.500-3.500 m. Paradoxal, în Manualul aeroportului, la capitolul „Caracteristici fizice ale aerodromului şi informaţii conexe”, pag. 24, apare o capacitate portantă puţin ajustată, respectiv 49 R/C/W/T. Cu alte cuvinte, rezistenţa pistei a fost îmbunătăţită, din pix, oferindu-se date nereale potenţialelor companii aviatice partenere. Practic, s-a deschis poarta spre aterizarea unor aparate de zbor mai grele, deşi rezistenţa pistei nu ar fi permis acest lucru.
    „A fost pusă în pericol viaţa a milioane de călători”.
    „M-am autosesizat şi am dispus o anchetă internă, pentru a vedea motivele financiare sau de altă natură care au dus la ascunderea celor două expertize şi la prezentarea unor date nereale în Manualul de aerodrom. După terminarea verificărilor, voi sesiza organele de urmărire penală. Timp de patru ani, prin dosirea celor două studii, s-au pus în pericol viaţa a milioane de călători, dar şi siguranţa avioanelor care au aterizat aici. Au fost induşi în eroare, prin tăinuirea de informaţii, atât operatorii aerieni, cât şi Autoritatea Aeronautică şi Ministerul Transporturilor”, ne-a declarat actualul director general al aeroportului, Cornel Sâmărtinean.
    De partea cealaltă, fostul director general Dan Idolu spune că în toţi anii cât a condus societatea a monitorizat foarte atent starea pistei de decolare/aterizare şi că s-a funcţionat în baza certificatelor de exploatare emise în fiecare an de Autoritatea Aeronautică. „Nu vreau să intru într-o polemică şi să întreb actuala conducere de ce şi-a amintit de starea necorespunzătoare a pistei acum, la aproape nouă luni de la instalare, când vine iarna. În aviaţie, se iau măsuri preventive, nu retroactive. Se tot vorbeşte de capacitatea portantă, dar puţini ştiu că pistele de la Timişoara şi Otopeni sunt cele mai groase din ţară, de aproximativ 40 de centimetri. În condiţiile în care pista face parte din proprietatea publică a statului, s-au tot aşteptat bani de la buget pentru reparaţii, însă, în ultimii ani, aceştia nu au venit”, ne-a declarat Dan Idolu.
    Conform Codului Aerian, art. 106, „Comunicarea de informaţii, ştiind că acestea sunt false, dacă prin acest fapt se periclitează siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani”.
    Incidentul din 2008
    Unul dintre cele mai grave incidente provocate de starea proastă a pistei s-a întâmplat în 2008, când o aeronavă a companiei low cost Wizzair a intrat într-o porţiune cu asfalt decapat şi şi-a distrus partea de rulare. „Era vorba despre o aeronavă aproape nouă, cu doar câteva zeci de ore de zbor la activ. Costa peste 200 milioane de euro. La aterizare a intrat într-o zonă cu asfaltul decapat şi şi-a distrus toată partea inferioară. Atunci, fostul comandant a dat telefon rapid la şeful de tură să nu dea nimic pe staţie, pentru a nu rămâne probe înregistrate. Până la urmă, au plătit asigurările, dar de atunci a început un întreg şir de facilităţi pentru Wizzair pe aeroportul din Timişoara. Dan Idolu s-a revanşat cu vârf şi îndesat”, ne-a dezvăluit unul dintre lucrătorii de pe aeroport, care a asistat la acel incident

    9.Mandatul de deputat al lui Daniel Idolu incinge spiritele in PSD Timis
    26 august, 2011 – 12:49 PM

    Prezent la mai toate actiunile cu tenta electorala organizate de PSD Timis, inclusiv strangerea gunoaielor de pe la periferia orasului, fostul director general al Aeroportului International Timisoara, Daniel Idolu, a devenit, treptat, unul dintre soldatii credinciosi ai stangii banatene.

    Nu se stie daca, doctrinar, Idolu se regaseste printre valorile programatice impartasite de Iliescu & co., insa, odata cu trecerea timpului, devine tot mai clara intentia fostului „aviator” sef de a se face atat de util partidului, incat, anul viitor, sa i se propuna condescendent sa ocupe un loc eligibil pe listele parlamentare ale pesedistilor timiseni.

    Acest scenariu bantuie, deja, imaginatia membrilor mai vechi de partid, care stau de ani buni la coada mandatelor parlamentare, motiv pentru care nu este exclus ca, in viitorul nu prea indepartat, sa asistam la o minirevolta impotriva „insurubarii” lui Idolu pe langa liderul maxim Titu Bojin.

    Ceea ce nu stiu contestatarii lui Idolu este faptul ca „micul Napoleon”, cum era numit prin ungherele aeroportului, are mare nevoie de un mandat de parlamentar, si pentru implinirea acestui vis ar contribui cu generozitate la pusculita partidului, in conditiile in care, la un moment dat, va trebui sa explice in termeni fiscali semnificatia unui contract de management platit din bani publici cu 1,7 milioane de euro pe an…

    MAI VREI …….CA AVEM DE UNDE

Lasă un răspuns la Semne de ??? Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.